Comisia Europeană a decis, la sesizarea OMV Petrom, că producătorii de țiței și gaze naturale din România nu mai trebuie să aplice regulile europene privind achizițiile publice sectoriale atunci când contractează servicii sau produse specializate aferente activităților de extracție și producție de hidrocarburi, Bruxelles-ul considerând că piața în sectorul upstream în România este suficient de concurențială și, astfel, nu se mai justifică aplicarea pe plan local a Directivei 2014/25/UE și a actului normativ național de transpunere a acesteia, Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Legea de la care sunt scutiți petroliștii români stipulează că aceștia aveau obligația publicării unui anunț de participare și/sau de atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cazul achizițiilor a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare 2.089.574 lei, pentru contractele sectoriale de produse și de servicii, precum și pentru concursurile de soluții, respectiv de 26.093.012 lei, pentru contractele sectoriale de lucrări.
Actul normativ prevede obligații de transparență și în ceea ce privește achizițiile directe.
Decizia Comisiei, luată pe 1 iulie anul acesta, înseamnă, printre altele, că OMV Petrom, în calitate de operator al perimetrului offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, concesiune la care este partener cu compania de stat Romgaz, nu va mai trebui să deruleze licitații și să facă anunțuri de atribuire în mod public cu privire la contractorii angajați să lucreze la proiect, așa cum făcea fostul său partener de concesiune (și ex-operator al acesteia), gigantul american ExxonMobil. Profit.ro a relatat despre astfel de achiziții aici sau aici.
De asemenea, nu va mai trebui aplicată prevederea din Legea offshore potrivit căreia ″În condiții echivalente tehnice și de preț, titularii acordurilor petroliere sunt obligați să achiziționeze bunuri și servicii de la operatori economici din România și spațiul Uniunii Europene în condițiile prevăzute la art. 223 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare″.
Proiectul Neptun Deep a avansat pe lista de priorități a principalului acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, a declarant recent șeful grupului austriac OMV, Alfred Stern, decizia finală de investiție fiind așteptată anul viitor.
OMV Petrom a început demersurile pentru derogare de la legislația achizițiilor sectoriale în prima parte a anului trecut, obținând în februarie 2021 un punct de vedere favorabil din partea Consiliului Concurenței din România, de care Comisia Europeană a ținut seama.
″(…) caracterul concurențial al pieței relevante din România este confirmat, de asemenea, de faptul că, în runda anterioară de licitații din 2009/2010 pentru activitățile de explorare, dezvoltare și producție a țițeiului, contractele petroliere au fost atribuite unor companii din afara României prin proceduri competitive desfășurate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Acest lucru confirmă, de asemenea, faptul că piața este deschisă întreprinderilor străine, întrucât majoritatea entităților cotate la bursă sunt filiale ale unor grupuri internaționale sau au companii internaționale ca acționari majoritari. Caracterul concurențial al pieței românești este confirmat, de asemenea, de faptul că țițeiul prelucrat în instalațiile solicitantului nu se limitează la producția proprie. Solicitantul prelucrează atât țiței intern, cât și țiței importat. În perioada 2017-2019, țițeiul importat a reprezentat 20,13%, 9,58% și, respectiv, 14,28% din totalul țițeiului prelucrat în România. În ceea ce privește exporturile de țiței, solicitantul susține că nu există bariere la export între România și alte state membre, chiar și în afara Uniunii, în contextul pieței mondiale. În practică, astfel cum sugerează solicitantul, producția națională anuală de țiței nu acoperă volumele pe care acesta le prelucrează în aval″, se arată în decizia Executivului european.
În privința pieței europene a gazelor naturale, OMV Petrom a argumentat că a sa cotă de piață trebuie evaluată nu strict în raport cu producția de gaze din Spațiul Economic European (SEE) (caz în care cota sa din 2019 a depășit 6%), ci în raport cu producția SEE plus cea a Rusiei și Algeriei, situație în care cota sa din urmă cu 3 ani scade la numai 0,46%.
″Gradul de concentrare pe piața producției de gaze naturale este moderat, având în vedere prezența întreprinderilor super major (ExxonMobil și TotalEnergies, cu cote de piață de 1,59% și, respectiv, 3,86%), a întreprinderilor major (precum Equinor, cu o cotă de piață de 4,39%) și a două companii de stat, Gazprom și Sonatrach (cu cote de piață de 48,80% și, respectiv, 12,99%). Comisia reține că, având în vedere intenția declarată a Uniunii de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaze, se preconizează că, în următorii ani, cotele de piață ale producătorilor de gaze din SEE se vor schimba semnificativ. Se preconizează că diversificarea prevăzută a aprovizionării va conduce la o nouă intrare pe piață și, prin urmare, va reduce concentrarea pieței. Aceste elemente sunt un indicator suplimentar al expunerii directe la concurență″, se mai afirmă în decizie.
Potrivit OMV Petrom, exporturile de gaze naturale din România s-au situat o vreme la un nivel minim istoric din cauza capacității limitate a infrastructurii.
″Această limitare a exporturilor a exercitat presiuni asupra întreprinderilor naționale, punându-le în situația de a concura pentru a-și valorifica producția la nivel național (34). Cu toate acestea, în ultimii trei ani, cantitățile exportate reale au înregistrat o tendință pozitivă și de creștere. Exporturile au crescut: în primele șapte luni ale anului 2021, exporturile au reprezentat de trei ori volumul total de gaze naturale exportate în cursul anului 2020. În 2020, exporturile de gaze naturale din România au fost de aproape șase ori mai mari decât cele din 2017. Infrastructura nou construită a contribuit la această tendință pozitivă a exporturilor. Evoluțiile actuale în ceea ce privește capacitatea infrastructurii îmbunătățesc fluxurile de export și sporesc și mai mult expunerea la concurență a producătorilor români de gaze naturale″, se mai menționează în decizia Comisiei Europene.
