Europa a trecut relativ confortabil peste potențialul pericol al unei penurii de carburanți în urma interzicerii importului de țiței și produse petroliere rusești și ca urmare a majorării exporturilor de petrol kazah efectuate de KMG, principalul acționar al Rompetrol Rafinare. O parte din acesta a fost prelucrat la Petromidia, însă cantități mai mici au ajuns și la Petrobrazi, concurenții de la OMV Petrom înlocuind materia primă rusească în special cu țiței azer și kazah, relevă datele analizate de Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important Principala sursă de import de țiței kazah a României, dar și a altor state europene, terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC) din Novorosisk (Rusia) a fost în repetate rânduri indisponibilă parțial în trecut, în special de la declanșarea conflictului din Ucraina.
Mai este interesant Compania de stat kazahă KazMunayGaz este principalul acționar al celei mai mari rafinării din România, Petromidia, (cu o capacitate de 5,9 milioane de tone pe an, 46,3% din capacitatea totală de procesare a României) și care se alimentează preponderent cu petrol exportat prin terminalul CPC. În plus, și principala rafinărie concurentă a Petromidia, Petrobrazi, operată de OMV Petrom, care importă o treime din țițeiul rafinat, folosește predominant țiței de import kazah și azer. Potrivit Rompetrol, țițeiul din Kazahstan reprezintă aproximativ 37% din totalul consumului de țiței al tuturor rafinăriilor din România.
Pe lângă creșterea importurilor de produse petroliere din state non-UE, precum Turcia și India, rafinăriile europene, în special cele din Europa Centrală și de Sud-Est, printre care și cele românești, au procesat din ce în ce mai mult țiței kazah.
În 2023, exporturile de materie primă efectuate prin terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorosisk s-au majorat cu 8% comparativ cu cele din 2022, până la 63,474 milioane de tone, pentru acest an fiind planificate livrări de peste 70 de milioane de tone.
Cum în prezent peste 80% din țițeiul kazah este exportat via Rusia, pentru a-și diminua dependența de Moscova în ceea ce privește rutele de transport, Kazahstanul și-a majorat în 2023 cu 50% și exporturile prin portul Aktau, la 3,376 milioane de tone, cu 1,108 milioane de tone mai mult decât în 2022.
Creșterea volumelor exportate prin portul Aktau se datorează în principal majorării de 5,5 ori a volumului de materii prime transportate în direcția conductei petroliere Baku-Tbilisi-Ceyhan.
Tendința a continuat și în prima lună a acestui an.
Astfel, CPC a crescut exporturile de țiței cu 7% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, la 6,116 milioane de tone, potrivit Reuters.
Exporturile prin portul Aktau s-au majorat la rândul lor în ianuarie cu 76 mii tone față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la 287 mii tone, potrivit KazTransOil JSC, divizia de trading a KMG, principal acționar al Rompetrol Rafinare.
S-a majorat în special exporturile către portul Baku, care au crescut cu 60 mii tone, nivelul lor dublându-se la 116 mii tone.
În plus, 171 mii de tone de petrol kazah au fost transportate către portul Makhachkala din portul Aktau, cu 17 mii tone mai mult comparativ cu cele din ianuarie 2023.
