EXCLUSIV Fostul Guvern a negociat cu FMI un impozit suplimentar de 35% pe profiturile petroliștilor

EXCLUSIV Fostul Guvern a negociat cu FMI un impozit suplimentar de 35% pe profiturile petroliștilor

Guvernul Ponta a negociat cu Fondul Monetar Internațional (FMI) introducerea unui nou impozit, în cotă de 35%, pe profitul înregistrat de companiile de petrol și gaze strict din activitățile upstream ale acestora, de producție de hidrocarburi, afirmă surse ministeriale implicate în negocieri, care confirmă informații publicate anterior de Profit.ro.

Potrivit surselor citate, în negocierile cu FMI, variantele luate în calcul în privința cotei noului impozit pe profitul obținut de petroliști strict din activitatea de producție de țiței și gaze au fost de 35%, 40% și 45%, reprezentanții statului român susținând cota de 35%. Discuțiile pe această temă au fost inclusiv în luna octombrie și trebuie continuate de la acest punct de către viitorul Cabinet.

Surse din piață au declarat anterior pentru Profit.ro, că Guvernul intenționează să introducă, pe lângă actualul sistem de redevențe impuse venitului, și un impozit suplimentar pe profitul din upstream al producătorilor de petrol și gaze, în cotă de 35%.

Astfel, pe lângă redevențele specifice sectorului de petrol și gaze și de impozitul general pe profit de 16%, pe care îl datorează toți agenții economici din România, companiile producătoare de hidrocarburi ar urma să plătească și o suprataxă pe profitul obținut strict din activitatea de producție de țiței și gaze, respectiv pe diferența dintre veniturile obținute din vânzarea producției și costurile obținerii acestei producții.

La stabilirea bazei de impunere a impozitului general pe profit de 16% sunt luate în calcul, în cazul producătorilor de petrol și gaze, și alte venituri și cheltuieli decât cele legate strict de activitatea de producție. Noul impozit suplimentar pe profitul obținut din activitățile upstream ar viza doar veniturile și cheltuielile legate direct de extracția de hidrocarburi.

Anul trecut, profitul operațional din activități upstream al OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din România, s-a cifrat la 3,93 miliarde lei. 

Demisia premierului Victor Ponta și a Guvernului său au întrerupt negocierile cu FMI pe această temă, negocieri care ar trebui reluate de noul Executiv de la acest punct.

Nu este schimbat nimic până în 2017 

Guvernul a anunțat, luna trecută, că actualul sistem de redevențe va rămâne în vigoare și anul viitor, dar că va lansa în dezbatere publică, până la finalul acestui an, proiectul de modificare a acestora, pentru ca, în primul semestru al anului viitor, noul sistem să fie adoptat de Parlament și să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017.

Ulterior, președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Artur Stratan, a declarat că regimul redevențelor nu poate fi modificat până nu este stabilit și sortimentul de țiței a cărui cotație mondială medie va fi utilizată ca referință la calculul redevențelor datorate de producătorii din România.

"În prezent, referința este sortimentul Blend Suez. ANRM a comandat două studii Universității de Petrol și Gaze din Ploiești, prin care se va stabili cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România, cu Brent sau Ural. Se va propune și o nouă formulă de calcul a prețului mediu. Termenul de finalizare a studiilor este aprilie-mai 2016. Până atunci, nu se pot face simulări pentru stabilirea noului regim al redevențelor, nici de Guvern, nici de FMI și nici de operatori", a spus Stratan.

Săptămâna trecută, Sorin Gal, director general în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), a declarat că nivelurile de redevență vor rămâne neschimbate în noua lege și că vor fi acordate facilități pentru creșterea factorului de recuperare pentru zăcămintele onshore de mare adâncime

Redevențele actuale reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase, acestea fiind stabilite, în 2004, prin Legea petrolului. La țiței, acestea sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.

La gaze naturale, redevențele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.

Statul român a încasat anul trecut, în total, din redevențe petroliere, suma de 1,38 miliarde de lei, cu 13,3% mai mult decât în 2013, principala cauză fiind majorarea de către stat a prețului de vânzare a producției interne de gaze naturale și eliminarea treptată a prețurilor reglementate la gaze, în condițiile în care prețurile la țiței s-au redus semnificativ în 2014.

Va fi prelungit impozitul pe liberalizarea prețului gazelor?

Cota medie efectivă de impozitare a veniturilor producătorilor de hidrocarburi din România a fost majorată de la 13,9%, la finalul anului 2013, la 15%, la sfârșitul anului 2014, respectiv 15,7% la jumătatea anului 2015, în timp ce, la nivel european, a scăzut de la 12,2%, la sfârșitul anului 2013, la 11,7%, la finalul anului trecut, potrivit unui recent studiu Deloitte, comandat de Federația Patronală de Petrol și Gaze, din care face parte și principalul producător din România, OMV Petrom.

Potrivit documentului citat, cota efectivă de impozitare a activității upstream în Europa a scăzut de la 12,2%, la sfârșitul anului 2013, la 11,7%, la sfârșitul anului 2014, evoluție explicată de scăderea bazei de impozitare, ca urmare a ieftinirii țițeiului, dar și de măsurile legislative adoptate în unele state europene pentru a reduce povara fiscală asupra companiilor din domeniu, în scopul încurajării investițiilor.

"Pentru calculul cotei medii pentru upstream în România au fost luate în considerare, pe lângă redevențele petroliere, impozitul pe construcții speciale, impozitul pe țiței din producția internă, impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale și impozitul din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale", se arată în studiul Deloitte, care este o reactualizare a unui studiu similar publicat de compania de consultanță în februarie anul acesta.

Fostul Guvern lua în calcul și prelungirea până în 2021 a aplicării impozitului de 60% pe veniturile suplimentare ale producătorilor rezultate din liberalizarea prețurilor la gaze, în concordanță cu extinderea calendarului de liberalizare până în anul respectiv.

Impozitul menționat a intrat în vigoare la 1 februarie 2013 și este în cotă de 60%. Pentru stabilirea bazei impozabile, din veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze ca urmare a liberalizării prețurilor se scad redevențele plătite pe acestea, precum și investițiile în segmentul upstream, cele din urmă în limita a 30% din totalul veniturilor suplimentare.

Bugetul rectificat pe 2015 prevede încasări de 837,18 milioane de lei din acest impozit, acestea fiind de 791,68 milioane de lei în 2014. 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
redevente
redevente petroliere
cote redeventa
majorare redevente
modificare redevente