Un număr de 14 centrale termice de cvartal ale Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București, aflată în insolvență din octombrie, funcționează și în prezent fără a avea autorizațiile impuse de lege din partea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR), fapt ce constituie infracțiune și se sancționează cu până la 7 ani de închisoare.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit unui document recent al administratorului judiciar al RADET, firma Rominsolv a avocatului Gheorghe Piperea, activitatea de producție a energiei termice a RADET se realizează în cadrul Secției Centrale Termice și Furnizare, care are în exploatare 46 de centrale termice de cvartal și o centrală termică de zonă. Din cele 46 de centrale de cvartal, un număr de 33 sunt modernizate. Treisprezece centrale termice sunt nemodernizate, iar la CT Mozart investiția nu este finalizată.
"Situația celor 14 centrale termice de cvartal neautorizate ISCIR. RADET funcționează la acest moment cu cazane de apă caldă neautorizate ISCIR. Această problemă a fost adusă permanent în atenția conducerii și a Consiliului de Administrație RADET, în contextul în care Legea 64/21.03.2008, republicată cu modificările și completările ulterioare în 01.02.2014, la art. 22 pct. 2 precizează: <Efectuarea fără autorizație a activităților privitoare la punerea în funcțiune, exploatarea sau modificarea instalațiilor ori a echipamentelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 7 ani și interzicerea unor drepturi>", se arată în documentul citat.
CITEȘTE ȘI Lista impozitelor și taxelor care se modifică de la 1 ianuarie 2017 În martie anul trecut, viceprimarul de atunci al Capitalei, Cornel Pieptea, declara că "s-a ajuns în situația în care 13 centrale de cvartal nu au autorizație ISCIR".
Într-o situație asemănătoare se afla, cel puțin în vară, și principalul creditor al RADET, producătorul de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), controlat de Ministerul Energiei și aflat de asemenea în insolvență din octombrie.
Astfel, în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de Guvern din iulie privind aprobarea bugetului ELCEN pe 2016 se menționa că, din cauza lipsei de lichidități, cauzate de restanțele la plată ale RADET, ELCEN nu a avut bani pentru a efectua de anul trecut lucrările necesare reînnoirii autorizațiilor de siguranță ISCIR/CNCIR indispensabile funcționării CET-urilor Grozăvești, Progresu, București Sud și București Vest, iar acestea expiră anul acesta. Executivul adăuga că aceste lucrări urmează să fie efectuate în 2016, după aprobarea bugetului.
Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR) a fost înființată în 2010, prin divizarea ISCIR.
CITEȘTE ȘI Controlorii de trafic ROMATSA au încasat în acest an despăgubiri de 7,45 milioane de lei după ce și-au pierdut brevetul În raportul pe 2015 al Primăriei București, care controlează în proporție de 100% RADET, se menționează că "în cazul centralei Casei Presei Libere, s-a propus casarea cazanelor 2x5 Gcal de tip C5D, care nu au autorizație de funcționare ISCIR". Centrala termică de zonă Casa Presei Libere a fost preluată de RADET în noiembrie 1995 de la RA-APPS, produce agent termic sub formă de apă fierbinte, nu are cogenerare și furnizează energie termică pentru complexul poligrafic Casa Presei Libere, sistemul de termoficare și micii consumatori din vecinătate.
RADET alimentează cu energie termică peste 1,25 milioane de locuitori ai Capitalei, respectiv 565.000 de apartamente din 8.500 de blocuri și imobile. În plus, Regia furnizează căldură și apă caldă pentru 5.400 de agenți economici și instituții cu statut de obiective sociale. 81% din lungimea de peste 987 km a rețelei primare de transport apă fierbinte a RADET are vechime mai mare de 20 de ani, ca și 60% din cei 2.965 km de rețea secundară de țevi de distribuție a apei calde de consum și a agentului termic de încălzire.
În noiembrie, administratorul judiciar Rominsolv a cerut instanței de judecată prelungirea termenelor de înregistrare, verificare și definitivare a creanțelor creditorilor Regiei aflate în insolvență, motivând că aceștia au depus un număr foarte mare de înscrisuri în susținerea pretențiilor lor, din care reies diferențe semnificative față de datele din contabilitatea RADET, fapt care necesită timp suplimentar pentru verificare. Tribunalul București a admis solicitarea lui Piperea pe 7 decembrie.
CITEȘTE ȘI Taxe de salubritate mai mari: la 1 ianuarie 2017 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deșeurilor la groapa de gunoi "Reprezentantul convențional al administratorului judiciar afirmă că au fost formulate declarații de creanță în număr de 92, acestea fiind însoțite de un volum foarte mare de înscrisuri, iar în plus, în urma analizei acestora, rezultă diferențe semnificative de valoare în raport cu evidențele contabile ale debitorului, motiv pentru care, în vederea verificării acestor aspecte, se impune prelungirea termenelor", se arată în motivarea deciziei instanței de admitere a solicitării de prelungire.
Potrivit sursei citate, creditorii RADET cu cele mai mari pretenții nici nu au trimis încă declarațiile lor de creanță, administratorul judiciar fiind de părare că și în cazul acestora vor exista diferențe între valorile solicitate de creditori și cele trecute în contabilitatea Regiei, diferențe ce vor necesita verificări amănunțite ale documentelor.
"A mai argumentat administratorul judiciar, în susținerea admiterii cererii de prelungire a termenelor, că din cauza volumului foarte mare de înscrisuri ce trebuie verificate și imposibilității obiective a realizării acestei activități până la termenul din data de 08.12.2016, se impune prelungirea termenului", se mai arată în document.
Tribunalul București a admis cererea, astfel că termenul de înregistrare a cererilor de admitere a creanțelor a fost prelungit până pe 28 decembrie, cel de verificare a acestora și de publicare a tabelului preliminar de creanțe - până pe 9 ianuarie 2017, cel de definitivare a tabelului – până pe 3 februarie, iar cel de ținere a primei ședințe a adunării generale a creditorilor – până pe 13 ianuarie.
CITEȘTE ȘI Topul inculpaților celebri ai anului 2016 Cel mai mare creditor al RADET este producătorul de energie termică Electrocentrale București (ELCEN). Datoria istorică a Regiei față de ELCEN se cifrează la circa 3,6 miliarde lei. De la data intrării în insolvență și până la finalul noiembrie, RADET a avut încasări totale de 69,83 milioane lei, din care 23,52 milioane lei subvenții de la Primărie și restul de la clienți. Cele mai mari plăți au fost cele efectuate către ELCEN, care s-au ridicat la aproape 40 milioane lei.
Încă de la deschiderea procedurii de insolvență a Regiei controlate de Primăria Municipiului București (PMB), primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că toate datoriile RADET vor fi analizate, în primul rând datoria istorică față de ELCEN.
"Se va decide de catre administratorul judiciar, sub supravegherea judecatorului sindic, ce parte din această datorie istorică e plătibilă, pentru ca e vorba de o sumă adăugată la datorii istorice, care au presupus penalități la penalități. Aceste sume nu sunt cuprinse în contabilitatea primăriei și nu s-a putut realiza un audit în oglindă ani de zile. Prin această metodă se va putea afla ce e în spatele acestei datorii, din ce e compusă și dacă e eligibilă", a spus Firea, citată într-un comunicat al PMB din 5 octombrie, data la care Tribunalul București a aprobat intrarea în insolvență a RADET.
Pe de altă parte, principala cauză a imensei datorii istorice a RADET față de ELCEN este neachitarea de către Primăria București a banilor meniți să acopere diferența dintre costul real al Regiei cu furnizarea de căldură și apă caldă pentru populație și prețul redus, subvenționat, pe care bucureștenii îl plătesc pentru acest serviciu. O altă problemă semnalată în mai multe rânduri de Regie este lipsa unui contract de delegare a serviciului public de termoficare în Capitală, fapt care o împiedică să calculeze penalități la restanțele înregistrate de PMB la achitarea subvenției la prețul gigacaloriei pentru populație.
