Noul guvern de dreapta al Italiei va aloca cheltuieli noi de aproximativ 30 de miliarde de euro în bugetul pentru anul viitor, concentrate în principal pe reducerea impactului prețurilor ridicate ale energiei, amânând în același timp unele dintre cele mai generoase promisiuni electorale, transmite Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Criza energetică aflată în desfășurare, declanșată de invadarea Ucrainei de către Rusia, înseamnă că prim-ministrul Giorgia Meloni și aliații săi nu vor putea să-și onoreze promisiunile mai extravagante din campania electorală, inclusiv reduceri radicale de taxe, scrie News.ro.
"Nu vom putea face totul deodată. Încercările anterioare de a face asta s-au încheiat cu un dezastru", a declarat duminică ministrul Industriei Adolfo Urso, pentru ziarul La Stampa.
Meloni a spus deja că aproximativ două treimi din fondurile suplimentară de cheltuieli vor fi folosite pentru a ajuta companiile și gospodăriile să supraviețuiască facturilor record pentru gaze și electricitate.
Acestea se adaugă altor aproximativ 75 de miliarde de euro alocați în 2022 pentru a face față creșterii prețurilor energiei.
Cabinetul a ridicat luna aceasta ținta de deficit pentru 2023 la 4,5% din produsul intern brut, de la o prognoză de 3,4% făcută de guvernul anterior al lui Mario Draghi.
Însă miniștrii spun că vor fi prudenți din punct de vedere fiscal și vor evita erorile bugetare care au dus la demisia fostuuil premier al Marii Britanii Liz Truss.
Drept urmare, angajamentele de campanie ale partidului de extremă-dreapta Liga pentru o reformă generoasă a sistemului de pensii au fost amânate și, în timp ce bugetul va include o reducere a sarcinii fiscale asupra muncii, au fost excluse reduceri mari ale impozitului pe venit.
Într-un efort de a ajuta familiile să facă față unei inflații amețitoare, care în conformitate cu indicele armonizat al UE a atins în octombrie 12,6%, de la an la an, cabinetul ia în considerare eliminarea taxei pe vânzări pentru produsele de bază, cum ar fi laptele și pâinea.
Împrumuturile suplimentare vor plăti pentru unele dintre angajamentele de cheltuieli, dar se așteaptă ca venituri noi de aproximativ 3 miliarde de euro să fie strânse printr-o taxă excepțională pe profiturile companiilor energetice care au beneficiat de prețurile mari ale petrolului și gazelor.
Pentru a face economii, este așteaptat, de asemenea, că Meloni va începe să anuleze o schemă de reducere a sărăciei, numită ”salariul cetățenilor”.
Partidele de stânga spun că programul este vital, având în vedere starea tulbure a economiei, dar partidele de coaliție spun că le permite șomerilor să evite piața muncii.
"(Plățile) vor fi oprite pentru cei cu vârsta între 18 și 59 de ani care pot lucra. Dar nu se va întâmpla imediat. Va fi o fază de tranziție în 2023", a declarat subsecretarul guvernamental Giovanbattista Fazzolari, pentru ziarul Corriere della Sera.
Odată ce cabinetul va aproba bugetul, Parlamentul va avea până la 31 decembrie să-l adopte în lege.
