Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, se judecă de aproape 3 ani cu Guvernul și cu 3 ministere din cadrul acestuia pentru a obliga administrația centrală să-i acorde o alocare bugetară destinată reabilitării ecluzei române din cadrul sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier I, alocare prevăzută de o hotărâre din 2004 a Guvernului Adrian Năstase, dar neachitată nici până astăzi.
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Suma de bani aflată în joc se ridică la aproape 148 milioane lei, respectiv peste 31 milioane euro, și, potrivit companiei, neachitarea ei de către Guvern a reprezentat una dintre cauzele intrării în insolvență în 2012 a Hidroelectrica.
Ministerul Energiei deține 80% din acțiunile Hidroelectrica, restul capitalului fiind în posesia Fondului Proprietatea.
Cazul reflectă problemele, dar și bizareriile tranziției de la o economie aflată 100% sub controlul centralizat al statului, specifică perioadei comuniste, la una în care inclusiv companiile la care statul este acționar majoritar sau chiar unic se bucură de o largă autonomie de funcționare. Lucrurile sunt cu atât mai complicate la Hidroelectrica, care are un acționar minoritar puternic, plus obiectivul asumat de a se lista la Bursă.
Procesul a fost intentat de Hidroelectrica în decembrie 2016, pârâți fiind Guvernul prin Secretariatul său General, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Energiei și fostul acționar majoritar al companiei, Ministerul Economiei.
"Am înaintat de curând o adresă către Guvern în care solicităm din nou să ni se acorde acești bani, prevăzuți de o hotărâre din 2004. Este vorba de circa 30 de milioane de euro, 50% din valoarea investiției. Vom aștepta să treacă 30 de zile, iar dacă nu vom primi un răspuns pozitiv, ne vom adresa justiției", declara anterior, în iunie 2016, pentru Profit.ro, Remus Borza, șeful Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, companie aflată încă în insolvență la acel moment.
Hidroelectrica a pierdut procesul în primă instanță în primăvara anului trecut. Urmează însă judecarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, care nu a stabilit încă data primului termen de judecată.
În 2004, Guvernul Adrian Năstase a aprobat prin Hotărâre indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Lucrări de reabilitare a ecluzei române din cadrul Sistemului Hidroenergetic și de Navigație Portile de Fier I", care prevedea că finanțarea lucrărilor se va face din surse proprii ale Hidroelectrica, credite "și, în completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei și Comerțului". Investiția a fost aprobată "având în vedere obiectivul strategic de asigurare și îmbunătățire a condițiilor de navigație, pentru fluidizarea navigației internaționale în zona cataractelor Dunării și pentru reducerea costurilor transportului fluvial".
Lucrările au fost efectuate de către Romenergo, angajată de Hidroelectrica în acest scop prin contract, iar în octombrie 2012, ecluza a fost repusă în funcțiune în cadrul unei ceremonii oficiale. Toate costurile investiției au fost suportate de către producătorul de energie hidro. "Cu toate că Hotărârea de aprobare a investiției, care este actul administrativ care a stat la baza realizării obiectivului de investiții, prevede o contribuție substanțială de la bugetul de stat, în realitate nicio sumă nu a fost achitată de către statul român. Această situație este în mod evident de natură a prejudicia Hidroelectrica", a reclamat, la proces, avocații companiei de stat.
Ansamblul ecluza Porțile de Fier I este un obiectiv de importanță europeană, făcând parte din infrastructura de transport naval aparținând Coridorului VII pan-european. România are obligația de a menține sectorul său pe Dunăre în stare de navigabilitate pentru bastimentele fluviale, respectiv de a executa lucrările necesare asigurării și îmbunătățirii condițiilor de navigație, potrivit Convenției internaționale privind regimul navigației pe Dunăre din 1948. Prevederi similare conține și Acordul privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea încheiat cu fosta Iugoslavie în 1963.
Potrivit informațiilor din dosar, Hidroelectrica a susținut în instanță că, în vara anului 2016, a solicitat autorităților centrale "să parcurgă toate procedurile legale și administrative necesare pentru efectuarea plății". Neprimind nici un răspuns, a demarat acțiunea în justiție, cerând ca Executivul să fie obligat să îi aloce și achite cei aproape 148 milioane lei fie din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, fie prin prima lege a bugetului de stat sau prima rectificare bugetară adoptată după eventuala decizie în acest sens a instanței.
Acțiunea a fost intentată în contencios administrativ, având ca obiect "refuz soluționare cerere".
Instanța a respins solicitarea Hidroelectrica și, în motivarea deciziei sale, a sugerat companiei o altă cale de abordare a litigiului, respectiv intentarea unui alt proces, prin care să obțină un titlu executoriu pentru suma pe care i-o datorează Guvernul.
"(...) toate aceste proceduri ținând de proiectarea, elaborarea și formularea proiectelor de buget reprezintă operațiuni de competența exclusivă a puterii executive, instanța de judecată neputând dispune – dincolo de lipsa unui titlu executoriu în acest sens - adoptarea unei astfel de măsuri, o soluție în sensul solicitat de reclamantă constituind o imixtiune a puterii judecătorești în atribuțiile puterii executive. În altă ordine de idei, reclamanta nu poate eluda - prin formularea unei acțiuni în sancționarea refuzului de includere în buget a sumei, transformând în obligație de a face o obligație de a da, pentru a o include forțat în sfera jurisdicției administrative - formularea acțiunii în realizarea creanței sale, pentru obținerea unui titlu executoriu, o acțiune pe calea dreptului comun (...). De altfel, doar existența unui titlu executoriu declanșează obligația ordonatorului principal de credite, în procedura de executare, de a dispune toate măsurile ce se impun, în vederea asigurării în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii, potrivit art. 4 din OG nr. 22/2002, o atare acțiune în realizare neputând fi suplinită printr-o acțiune ”în alocare/rectificare bugetară”, precum cea din prezentul demers judiciar. Reținând considerentele expuse mai sus, instanța apreciază prezenta acțiune ca inadmisibilă, urmând a o respinge în consecință", se arată în motivare.
Hidroelectrica și-a bugetat pentru 2019 un profit brut de 980,93 milioane lei, în scădere cu 56% față de anul trecut, proiectul de hotărâre de Guvern de aprobare a bugetului companiei trecând sub tăcere influența OUG 114/2018, care a impus Hidroelectrica vânzări la preț reglementat și i-a majorat contribuția bănească către ANRE de la 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală, asupra rezultatelor anticipate ale producătorului de energie hidro.
