ÎCCJ menține sechestrul DIICOT de la Rompetrol. Kazahii au avut inițial avocați din oficiu, plătiți de stat cu 35 lei

ÎCCJ menține sechestrul DIICOT de la Rompetrol. Kazahii au avut inițial avocați din oficiu, plătiți de stat cu 35 lei
scris 17 iun 2016

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins, vineri,  contestațiile formulate de KMG International și de subsidiarele sale Rompetrol Rafinare și Oilfield Exploration Business Solutions, dar și de fostul director general al Petromidia, Alexandru Nicolcioiu, la sechestrul instituit de DIICOT pe active de circa 2,7 miliarde lei ale celor 3 companii în dosarul Rompetrol 2, menținând măsura asigurătorie.

"Obligă contestatorii la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatori, până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 35 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției", se arată în decizia de vineri a ÎCCJ.

În dosarul Rompetrol 2, procurorii DIICOT au instituit, pe 9 mai, sechestru asigurător pe bunuri și acțiuni ale celor trei companii, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari și aproape 35 de milioane de euro. Dosarul este disjuns din cel în care au fost deja condamnate mai multe persoane și în care a fost judecat și Dinu Patriciu.

Analiză: De ce cresc prețurile apartamentelor în principalele trei piețe imobiliare din România CITEȘTE ȘI Analiză: De ce cresc prețurile apartamentelor în principalele trei piețe imobiliare din România

Inițial, procurorii au pus sub acuzare 14 persoane în acest dosar, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS; cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart. Acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a aprobat cererile de urmărire penală pentru patru foști miniștri - Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.

Procurorii susțin că, în anul 1998, Dinu Patriciu și Sorin Marin, împreună cu cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart, au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare.

Fostul ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu a fost pus sub urmărire penală de DIICOT în dosarul Rompetrol 2 CITEȘTE ȘI Fostul ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu a fost pus sub urmărire penală de DIICOT în dosarul Rompetrol 2

La acest grup ar fi aderat ulterior Florin Eric Chiș (cu dublă cetățenie română și israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum și persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietății de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.

Gruparea ar fi urmărit, potrivit DIICOT, să obțină dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însușirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.

Această activitate ar fi culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003, prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligații bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăților din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanțiale și care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligațiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în șapte ani.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
rompetrol
rompetrol rafinare
petromidia
kmg international
kazmunaygas
dinu patriciu
dosarul rompetrol
dosarul rompetrol ii
creanta libia