Grupul german de energie și utilități RWE, unul dintre cei mai mari deținători de mine de cărbune și de termocentrale ce produc electricitate utilizând acest combustibil din Europa, a reclamat statul olandez la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzând că o lege adoptată de Haga în 2019 ce prevede închiderea treptată până în 2030, fără despăgubiri pentru investitori, a centralelor pe cărbune din Țara Lalelor încalcă Tratatul international al Cartei Energiei, încheiat în 1994 și care conține și prevederi privind protecția reciprocă a investițiilor străine în sectorul energetic.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit publicației germane Handelsblatt, gigantul german a solicitat ICSID să oblige Olanda să îi plătească despăgubiri de circa 2 miliarde euro.
Cei de la RWE au anunțat că vor contesta legea respectivă și în justiția națională olandeză.
Țara natală a RWE, Germania, implementează de asemenea o politică agresivă de renunțare la cărbune, însă marea diferență este că Berlinul acordă compensații proprietarilor de termocentrale care sunt închise în cadrul procesului de tranziție energetică.
Înăsprirea accelerată a politicilor de mediu ale UE pune mare presiune pe proprietarii de mine și centrale pe cărbune, care se văd tot mai mult excluși și de pe piețele financiare, după cum Profit.ro a relatat aici sau aici. În 2020, RWE avea termocentrale pe cărbune cu putere instalată de peste 10 GW, reprezentând 25% din totalul capacității sale de producție de energie, procent similar cu cel aferent portofoliului său de regenerabile.
"RWE sprijină tranziția energetică din Olanda și măsurile de reducere a emisiilor CO2. Nu punem în nici un fel sub semnul întrebării decizia de renunțare treptată la cărbune decisă de Parlament. Cu toate acestea, nu considerăm corect faptul că legea nu prevede compensații pentru afectarea proprietății companiei. Rămânem deschiși pentru orice propunere constructivă de găsire a unei soluții. RWE se află într-un proces consistent de renunțare la cărbune și, totodată, investește masiv în regenerabile, stocare de energie și hidrogen. Vom deveni neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon în jurul anului 2040", a declarat Roger Miesen, CEO-ul diviziei de generare de energie a RWE.
Mai multe organizații majore de mediu au calificat drept "revoltător" demersul RWE de a se folosi de Tratatul Cartei Energiei pentru a "obstrucționa" tranziția spre energie verde în Europa și au cerut retragerea statelor de pe continent din acest "aranjament periculos".
RWE a construit în Olanda, la solicitarea autorităților de la Haga, termocentrala Eemshaven, dată în funcțiune în 2015, printr-o investiție de peste 3 miliarde euro. Din punct de vedere tehnic, ar fi posibil ca unitatea de producție să funcționeze și pe bază de biomasă, însă în acest caz, ea nu ar putea fi profitabilă fără subvenții de stat, mai afirmă compania germană.
Și grupul german Uniper, care deține în Olanda termocentrala Maasvlakte, a anunțat că pregătește un demers juridic similar, precizând că o eventuală conversie a centralei pentru a funcționa cu un combustibil cu emisii mai reduse, cum ar fi gazul natural, este "nerealistă".
Daniel Burlan, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător român de energie pe bază de cărbune, a declarat recent că statul român trebuie să își stabilească prin lege o dată de la care să renunțe la producția de energie pe bază de cărbune.
"Cred că este un plan ambițios care trebuie susținut de statul român. Așa cum s-a spus de către reprezentanții statului român și la ultima discuție pe care am avut-o cu Comisia Europeană, există intenția constituirii unei comisii la nivel național cu mai multe părți interesate, organizații neguvernamentale, mediul economic și așa mai departe, această comisie va analiza și va întocmi un plan de închidere a capacităților pe cărbune în perioada următoare. Toate țările membre UE au aceste planuri. Germania are termen 2038, Polonia – 2040. Revin la Germania, pentru că vreau să înțeleagă și cei care critică faptul că nu închidem imediat capacitățile pe cărbune ce înseamnă acel plan de închidere a capacităților din Germania. Ei primesc pentru asta foarte mulți bani. Companii precum RWE sau EPH primesc 4,35 miliarde euro despăgubiri, 4,8 miliarde de euro pentru personal și alte 40 miliarde de euro ca ajutor structural. Da, a fost aprobat acest plan de decarbonizare a Germaniei printr-o lege. Asta cred că ar trebui să facă și România. Această comisie care se constituie să vină cu un proiect de lege. Avem nevoie de această lege. Încă o dată subliniez că România are nevoie de un plan de eliminare a cărbunelui, de phase-out a cărbunelui, așa cum au toate celelalte țări", a spus Burlan.
După cum a relatat Profit.ro, prețul subvenționării directe de la bugetul de stat cu peste 241 milioane euro a costurilor CE Oltenua cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care mai trebuie să le achiziționeze pentru producția anului trecut este supraaccelerarea închiderii centralelor pe lignit ale Complexului. Planul de restructurare al companiei este în prezent investigat de Comisia Europeană, care și-a exprimat îndoieli în legătură cu legalitatea și fezabilitatea sa.
