Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre UE se reunesc, pentru a doua oară în ultimele două săptămâni, în încercarea de a scădea prețurile la energie, însă punctele de vedere diferite fac puțin probabil ca blocul comunitar să ajungă, pentru moment, la un acord cu privire la plafonarea prețului gazelor naturale, transmite Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Cei 27 ar urma să își exprime sprijinul pentru un preț de referință alternativ la gaze naturale lichefiate și achiziții comune de gaze, după ce anterior au căzut de acord să reducă consumul și să introducă taxe pe profiturile excepționale ale companiilor din industria energetică, scrie Agerpres.
În continuare însă liderii UE rămân la fel de divizați cum erau în urmă cu câteva luni dacă și cum să plafoneze prețul gazelor, în ideea de a contracara inflația ridicată și a evita recesiunea, după ce Rusia a redus livrările de gaze către continent după invadarea Ucrainei.
Chiar dacă 15 țări membre, printre care se numără Franța și Polonia, cer în continuare o anumită formă de plafonare, ele se lovesc de o opoziție acerbă din partea Germaniei și Țărilor de Jos, cea mai mare economie europeană și cel mai mare cumpărător de gaze, respectiv cel mai important hub de tranzacționare a gazelor din Europa.
"Un acord este extrem de improbabil...Opiniile par a fi foarte opuse", a declarat un diplomat UE înaintea discuțiilor de joi.
De asemenea, liderii UE vor discuta cheltuieli de urgență pentru a atenua efectele crizei energetice acute asupra economiilor lor și celor 450 de milioane de cetățeni. În timp ce unele țări cer ca blocul comunitar să emită noi datorii comune pentru a finanța aceste cheltuieli, statele membre adepte ale austerității spun că ar trebui cheltuite mai întâi sutele de miliarde de euro rămase neutilizate din precedentele emisiuni de obligațiuni comune.
Un alt punct de dezacord este dacă ar trebui oferit sprijin imediat prin subvenții directe către gospodării și companii sau să fie făcute investiții în energia verde care ar face blocul comunitar mai rezilient în viitor.
"Diviziunile sunt un lux pe care nu ni-l putem permite", a declarat președintele summitului, Charles Michel, care este și președintele Consiliului European.
Însă, având în vedere diferențele între mixurile energetice și interesele statelor membre UE, summitul din 20-21 octombrie riscă să nu se finalizeze prin acțiuni concrete.
"Unitatea în rândul statelor membre este supusă unor presiuni periculoase, în condițiile în care decizii naționale unilaterale sunt anunțate fără un cadru UE care să le mențină laolaltă", a anunțat E3G, un think-tank din domeniul tranziției climatice. "Această fragmentare ar putea submina credibilitatea răspunsului european", susține E3G.
Miniștrii europeni ai Energiei se vor reuni și ei, din nou, săptămâna viitoare, însă potrivit unui diplomat european nu ar urma să ajungă la decizii concrete înainte de luna noiembrie.
