Povestea americană a gazelor de șist din România a ajuns oficial la final. A inclus estimări nerealiste, scandaluri și proteste și a lăsat statul mai bogat cu 90 milioane dolari

Agenția Națională pentru Resurse Minerale  (ANRM) a aprobat oficial încetarea acordurilor petroliere de concesiune semnate în 2011 de gigantul american Chevron cu statul român pentru perimetrele de gaze de șist Adamclisi, Vama Veche și Costinești din Dobrogea, acorduri la care Chevron intenționa să renunțe încă din 2015, dar care au fost menținute în vigoare din cauza unui litigiu cu autoritățile de la București care s-a judecat la Curtea Arbitrală Internațională de la Paris.

Potrivit deciziilor ANRM, cele 3 acorduri petroliere de concesiune au încetat în urma renunțării la ele de către titular, iar Chevron și-a îndeplinit toate obligațiile prevăzute de lege în această situație, respectiv a pus la dispoziția ANRM toată documentația privind activitatea desfășurată până la data notificării renunțării, precum și rezultatele acesteia, suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier și al celor de dezvoltare și exploatare, scadente la data notificării renunțării și neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier și care se face venit la bugetul de stat, precum și documentul de atestare a execuției lucrărilor de refacere a mediului deteriorat ca urmare a operațiunilor petroliere desfășurate până la momentul renunțării, emis de autoritatea competentă în domeniul mediului.  

În 2016, ANRM a decis încetarea acordului petrolier cu Chevron pentru perimetrul Bârlad.

CITEȘTE ȘI SUA îl acuză pe Assange de conspirație, împreună cu Chelsea Manning, în vederea piratării unor computere guvernamentale

În același an, într-un raport al Curții de Conturi se menționa că Chevron ar fi rămas cu datorii neplătite față de statul român după ce a abandonat explorările după zăcăminte de gaze de șist din Dobrogea, datorii constând în contravaloarea lucrărilor neefectuate pe care compania se angajase să le execute prin acordul de concesiune semnat ANRM și care trebuie virată la bugetul de stat în caz de renunțare la concesiune.

"Au fost constatate cazuri de solicitări de renunțare la acorduri petroliere prin renunțarea de către titularii de acorduri petroliere, fără a fi realizate programele minime de lucrări prevăzute în acordurile petroliere și fără să fie virată la bugetul statului contravaloarea acestor lucrări. Astfel, în cadrul perimetrelor Adamclisi, Vama Veche și Costinești, titularul acordului petrolier, Chevron Romania Holdings BV, a notificat ANRM în anul 2015 cu privire la renunțarea la acordurile petroliere încheiate în anul 2012, fără a fi de acord cu virarea la bugetul statului a sumelor aferente lucrărilor neefectuate. ANRM a procedat la verificarea documentelor prezentate de titular în executarea acordurilor petroliere constatând că acesta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale în sensul efectuării lucrărilor prevăzute în programul minim de explorare", se arăta în raportul citat.

A urmat un litigiu pe această temă între ANRM și Chevron, soluționat la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris.

CITEȘTE ȘI Investitorii străini din România: 37% consideră că vor angaja mai puține persoane în perioada următoare

În februarie 2018, Guvernul a anunțat că a avut câștig de cauză în cadrul procedurii de arbitraj și că Chevron trebuie să plătească ANRM peste 90 milioane dolari. Audierile finale avuseseră loc în vara anului precedent.

Chevron a anunțat în februarie 2016 că renunță la explorarea gazelor de șist din România, la mai puțin de o lună după ce renunțase și la explorările similare din Polonia. Compania americană a explicat la acea dată că "este vorba de o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron". În raportul anual al Chevron pe 2015, publicat în ianuarie 2016, se arată că, la acea dată, americanii renunțaseră la concesiunea Bârlad din nord-estul României și se aflau în proces de renunțare și la perimetrele din sud-estul țării. 

Acordul petrolier cu Chevron pentru perimetrul Bârlad fusese semnat în 2004, în mandatul guvernului Adrian Năstase. Titularul inițial al acordului fusese compania Regal Petroleum, care a transferat ulterior concesiunea către Chevron, în 2011. Tot în 2011 au fost semnate acordurile pentru perimetrele Adamclisi, Vama Veche și Costinești, acestea fiind aprobate prin hotărâri de Guvern în anul următor. La presiunea opiniei publice, ANRM a declasificat și publicat parțial acordurile, în primăvara lui 2012, nedezvăluind însă și valoarea estimată a investițiilor în explorare asumate de Chevron.

CITEȘTE ȘI Despre dragoste și alți demoni: evaluarea echipei

În 2014, fostul ambasador SUA la București, Mark Gitenstein, declara pentru publicația americană Mother Jones că, în 2011, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a le transmite celor din urmă să concesioneze către Chevron perimetrele de explorare de gaze de șist din Dobrogea. "Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", spunea Gitenstein.

În 2013, activiști de mediu și localnici din localitatea Pungești, județul Vaslui, au desfășurat ample proteste, soldate inclusiv cu ciocniri cu jandarmii, față de intenția Chevron de a amplasa prima sondă de explorare a gazelor de șist în România pe concesiunea Bârlad, după ce compania primise toate avizele necesare de la autoritățile statului pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliștea.

Motivul protestelor se lega de metoda de foraj utilizată pentru accesarea zăcămintelor de gaze de șist, așa-numita fracturare hidraulică. Fracturarea hidraulică este procesul prin care se pompează la mare adâncime și cu mare presiune milioane de litri de apă sărată și nisip, amestecate cu un „cocktail” de substanțe chimice, ce are ca efect sfărâmarea rocilor subterane și eliberarea hidrocarburilor vizate. În legătură cu această tehnologie există temeri că ar prezenta riscuri semnificative de mediu, cum ar fi cel legat de poluarea rezervelor subterane de apă sau de amplificarea activităților seismice din zonele în care este utilizată.

Deși încetase activitățile din România încă din 2015, Chevron a continuat să asigure capital pentru subsidiara sa locală, Chevron Romania Exploration and Production SRL, prin majorări de capital, fiind încă implicată în procese legate de prezența în România.