Procesul "Rompetrol - creanța Libia" poate fi reluat de la zero. Moștenitoarele lui Dinu Patriciu scapă la acest moment de plata unei despăgubiri de 200 milioane dolari către stat

Procesul "Rompetrol - creanța Libia" poate fi reluat de la zero. Moștenitoarele lui Dinu Patriciu scapă la acest moment de plata unei despăgubiri de 200 milioane dolari către stat
scris 14 iun 2019

Curtea de Apel București a decis anularea sentinței de anul trecut a Tribunalului București prin care Ana și Maria Patriciu, fiicele fostului patron al Rompetrol Dinu Patriciu, decedat în 2014, precum și a doua soție a acestuia, Dana Rodica Patriciu, au fost obligate la plata a peste 200 milioane dolari către Ministerul Finanțelor Publice, bani reprezentând celebra creanță petrolieră a statului român asupra Libiei lui Muammar Gaddafi, recuperată de Rompetrol la începutul anilor ’90 și despre care statul consideră că ar fi trebuit vărsată integral la buget.

Instanța de apel a dispus și rejudecarea procesului. Decizia nu este definitivă.

"Admite apelurile Anulează încheierile și sentința atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul București - Secția a VI-a. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare", a hotărât Curtea de Apel București.

Un român a fost desemnat să conducă operațiunile Red Bull în Japonia CITEȘTE ȘI Un român a fost desemnat să conducă operațiunile Red Bull în Japonia

Obligația de plată stabilită în vara anului 2018 de prima instanță față de cele trei moștenitoare ale lui Dinu Patriciu reprezenta valoarea creanței Libia, de circa 58,5 milioane dolari, plus dobânzi calculate pentru perioada dintre 5 ianuarie 2001 și momentul plății. În 2014, ANAF a calculat valoarea totală a prejudiciului din această speță, cu tot cu dobânzi, la 226 milioane dolari. În sentință se menționa că fiecare dintre cele trei pârâte va fi răspunzătoare de plata sumei decise de instanță proporțional cu cota care i-a revenit din moștenirea lăsată de Patriciu.

Creanța Libia constă în valoarea lucrărilor de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră efectuate de statul român în Libia pe perimetrul El-Sharara în perioada 1980-1992. Prima descoperire de țiței de pe perimetru a fost făcută de către Rompetrol în 1980, care în același an a încheiat un contract de explorare și împărțire a producției cu compania petrolieră de stat a Libiei. Contractul s-a derulat până în 1992, când, din lipsa banilor pentru investițiilor masive necesare pentru dezvoltarea zăcământului, participația românească la El-Sharara a fost cedată spaniolilor de la Repsol.

Valoarea lucrărilor de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră efectuate de statul român în Libia în perioada 1980-1992 a fost recuperată de Rompetrol SA de la Repsol în 1992, după preluarea concesiunii petroliere de către spanioli, și, potrivit autorităților, doar o mică parte din aceasta a fost virată la bugetul de stat. Ulterior, în 1998, Rompetrol SA a fost privatizată, fiind preluată de Dinu Patriciu, care după aceea a cumpărat și Petromidia, în 2001.

Bruxelles-ul atenționează: Infrastructura fizică a României continuă să fie subdezvoltată după aderare și limitează perspectivele de creștere ale țării. Rețeaua rutieră - una dintre cele mai puțin dezvoltate din UE CITEȘTE ȘI Bruxelles-ul atenționează: Infrastructura fizică a României continuă să fie subdezvoltată după aderare și limitează perspectivele de creștere ale țării. Rețeaua rutieră - una dintre cele mai puțin dezvoltate din UE

În 2007-2009, toate operațiunile Rompetrol au fost preluate de către compania petrolieră de stat a Kazahstanului, KazMunayGas, pentru circa 2,7 miliarde dolari. În 2014, Rompetrol SA, redenumită ulterior Oilfield Exploration Business Solutions, a cerut intrarea în insolvență, cerere neacceptată de instanță. Motivul cererii a fost chiar o sentință judecătorească prin care compania era obligată să plătească 58,5 milioane dolari plus dobânzi, prejudiciul calculat de ANAF în urma nevirării la bugetul de stat a banilor recuperați din creanța Libia.

După cum a relatat Profit.ro, tot anul trecut, KMG International, divizia înregistrată în Olanda a KazMunayGas, prin care acesta își controlează operațiunile din România, inclusiv rafinăria Petromidia a Rompetrol Rafinare, susține că deține o hotărâre dictată de o instanță de arbitraj din Olanda prin care moștenitorii lui Dinu Patriciu au fost obligați să-i plătească despăgubiri de 200 milioane dolari, în urma unui litigiu generat de preluarea Rompetrol de la Patriciu în perioada 2007-2009.

Suma este identică cu cea pe care KMG International se angaja în 2013, prin memorandumul semnat cu autoritățile de la București, să o plătească statului român contra unei participații de 26,69% din acțiunile Rompetrol Rafinare, ca parte a unei înțelegeri mai complexe destinate rezolvării problemei datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român. Procesul de privatizare este deocamdată blocat în instanță.

Limitarea gradului de îndatorare are efecte imediate. Împrumuturile noi au risc mai mic, dar sunt și mai puține CITEȘTE ȘI Limitarea gradului de îndatorare are efecte imediate. Împrumuturile noi au risc mai mic, dar sunt și mai puține

Informația cu privire la arbitrajul din Olanda apare în documentele unui proces intentat de KMG International la Londra la finalul anului 2017, prin care compania o acuză pe fosta colaboratoare a lui Patriciu, totodată una dintre moștenitoarele acestuia, Melanie Anne Chen, că ar fi vândut un activ din averea lăsată de omul de afaceri român, pentru a zădărnici demersurile KMG International de a obține punerea în executare în mod silit a hotărârii arbitrale în valoare de 200 milioane dolari menționată mai sus. KMG susține că respectivele active ar fi putut fi utilizate pentru plata despăgubirilor.

Activul respectiv este fosta divizie de tehnologie auto a Nokia. Aceasta a fost preluată integral de Patriciu în 2013 și vândută ulterior în 2015, după decesul omului de afaceri, companiei britanice Laird, valoarea anunțată oficial a tranzacției fiind de 65 milioane euro.

În primăvara anului trecut, justiția elvețiană a decis intrarea în faliment a DP Holding, entitatea juridică cu sediul în Țara Cantoanelor ce grupează business-urile rămase în posesia omului de afaceri Dinu Patriciu, decedat în 2014, după cedarea Rompetrol către KazMunayGas în 2007-2009, și care a fost transmisă ulterior moștenitorilor acestuia. În 2009, DP Holding includea circa 250 de companii din domeniile imobiliar, IT, energie, bancar, publicitate și mass-media.

De asemenea, potrivit documentelor unui proces din România privind succesiunea lui Dinu Patriciu, KMG International a afirmat, în instanță, că respectivul contract din 2007 de preluare a Rompetrol conține o clauză potrivit căreia DP Holding și-a asumat obligația de a despăgubi KMG "pentru orice prejudicii, daune, costuri, cheltuieli etc. în legătură cu dosarul 30041/3/2006", iar Patriciu s-a constituit garant pentru îndeplinirea acestei obligații. Este vorba de dosarul penal privind creanța Libia.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
rompetrol
creanta libia
dinu patriciu
kmg international
petromidia
mostenire dinu patriciu