″Societatea înregistrează o pierdere netă contabilă de -976.379.865,01 lei, la data de 30.11.2025, iar rezultatul reportat din exercițiile financiare precedente este de -546.812.384,98 lei. (...) datoriile societății sunt excedentare activelor deținute, fapt ce a dus la incapacitatea de plată a societății.
(...) societatea înregistrează la data de 30.11.2025 disponibilități bănești și echivalente de numerar care nu acoperă datoriile curente ale societății care sunt în cuantum de 337.887.670,48 lei, fapt ce arată un deficit semnificativ de lichiditate pe termen scurt (...)″, se arată în documentele insolvenței Electrocentrale Craiova, analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Anul trecut, compania a înregistrat pierderi de peste 433 milioane lei, la încasări totale de 540,2 milioane lei, datorii de 969,3 milioane lei și un efectiv mediu de circa 500 de salariați.
″Debitorul a susținut că principalele cauze care au generat și amplificat dificultățile economico-financiare sunt următoarele:
1. Evoluția nefavorabilă a pieței energetice, manifestată prin creșteri semnificative ale prețurilor la combustibili (în special gaze naturale) și prin volatilitatea prețurilor pe piața de energie electrică, care au condus la majorarea costurilor de producție și diminuarea marjelor de profitabilitate.
2. Dependența de echipamente energetice învechite și costisitoare, a căror mentenanță necesită resurse financiare semnificative, în condițiile în care blocurile energetice vechi nu mai corespund cerințelor de eficiență energetică și mediu impuse de legislația europeană.
3. Întârzieri în derularea și finanțarea proiectelor de investiții strategice, în special cele aferente proiectului de construire a noilor capacități pe gaze naturale și modernizarea rețelei de termoficare, care, deși aprobate și finanțate parțial, se află încă în etape preliminare, fără a genera venituri compensatorii.
4. Creanțe semnificative neachitate de clienți și întârzieri în încasarea subvențiilor de la autorități, fapt ce a determinat un dezechilibru major între fluxurile de încasări și plăți.
5. Impactul deciziilor de reglementare și al obligațiilor de mediu″, se spune în documente.
Instanța de judecată a încuviințat cererea proprie de intrare în insolvență a Electrocentrale Craiova, însă acest lucru a fost solicitat și de unii creditori, respectiv Complexul Energetic Oltenia (CEO), Minprest Serv, Energomontaj, Socend Ind și Neoconsult Valuation. Cererile lor au fost calificate drept declarații de creanță.
CEO pretinde de la Electrocentrale Craiova o datorie de peste 218 milioane lei, potrivit documentelor citate.
″În ceea ce privește intenția de reorganizare, societatea Electrocentrale Craiova SA a menționat că își manifestă de la bun început această intenție. (...) Planul pe care intenționează să-l propună va prezenta în principal următoarele măsuri adecvate:
- posibilitatea contractării unor finanțări din partea unor terțe persoane, în măsura în care acestea vor fi identificate, în condițiile în care, prin continuarea activității, societatea va înregistra un deficit acut de fonduri pentru derularea activității pe perioada desfășurării procedurii de insolvență;
- implementarea planului de reorganizare, prin intermediul valorificării activelor din patrimoniul societății ce nu sunt esențiale continuării activității, în măsura în care acestea vor fi identificate, în cazul în care continuarea activității impune luarea acestei decizii, această măsură ducând la maximizarea gradului de recuperare a creanțelor creditorilor societății″, se mai menționează acolo.
″Am achiziționat un teren care este fix în spatele Electrocentrale, singurul suficient de mare și care ne permite accesul la conductele de gaz, apă dedurizată și ce mai e nevoie pentru a construi o nouă capacitate, la prețul de 53 euro mp, adică sub prețul zonei (...), și pregătim caietul de sarcini ca să scoatem la licitație noua capacitate de producție. O nouă termocentrală, cu motoare și CAF-uri, fără cărbune, fără poluare în viitor și sperăm noi, la prețuri competitive″, a transmis în octombrie primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
În vară, Primăria Craiova și-a manifestat intenția de a cumpăra de la Electrocentrale Craiova activele necesare producerii agentului termic.
Situația gravă de la Electrocentrale Craiova a fost prezentată de Profit.ro în repetate rânduri, încă din toamna anului trecut, iar ulterior aici, aici, aici sau aici.
Compania este controlată de către Ministerul Energiei, cu o participație de peste 77%, iar principalul acționar minoritar este Fondul Proprietatea (21,56%). Electrocentrale Craiova operează o termocentrală pe bază de lignit cu adaos de gaze naturale, cu putere termică instalată de peste 1.000 MW și electrică de 300 MW, fiind activă și pe piața de echilibrare a sistemului energetic național.
După cum a relatat Profit.ro, situația financiară a Electrocentrale Craiova s-a înrăutățit accelerat în ultimele luni.
Cel mai recent, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM,) din cadrul ministerului de resort, i-a impus plata de penalități de 596,4 milioane lei, pentru neîndeplinirea la termen a obligației de achiziție a 905.095 certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru energia pe cărbune produsă anul trecut.
″Un element determinant al dezechilibrului financiar îl constituie obligațiile de natură bugetară stabilite prin Decizia de impunere emisă de către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), în contextul aplicării legislației privind emisiile de gaze cu efect de seră. Astfel, la data de 08.10.2025, a fost comunicată Decizia de impunere nr. 51485, prin care s-a stabilit în sarcina societății o obligație bugetară în sumă de 596.442.164,04 lei, reprezentând penalități pentru nerestituirea unui număr de 905.095 de certificate verzi aferente emisiilor de dioxid de carbon echivalent. (...)
Aplicarea acestei obligații, cu o valoare excepțional de ridicată raportat la cifra de afaceri și la fluxurile financiare curente ale societății, a generat un impact imediat și sever asupra lichidităților disponibile, conducând la blocarea temporară a capacității de plată și la imposibilitatea asigurării integrale a obligațiilor bugetare, dar și a celor comerciale. În plus, efectele Deciziei AFM se suprapun cu perioada în care societatea derula procedurile de achiziție și finanțare aferente proiectului de investiții de 295 MW în cogenerare de înaltă eficiență și modernizării rețelei de termoficare urbană, ceea ce a amplificat presiunea financiară și a restrâns capacitatea de accesare a surselor externe de finanțare. (...) acești factori au determinat diminuarea severă a lichidităților disponibile și imposibilitatea societății de a-și onora datoriile exigibile, justificând astfel deschiderea procedurii de insolvență″, scrie în documentele insolvenței Electrocentrale Craiova.
În plus, din lipsă de bani, Electrocentrale Craiova a încheiat recent un contract de împrumut de lignit, din stocul constituit ca rezervă de stat, cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), termenul de restituire fiind 30 aprilie 2026.
Electrocentrale Craiova și-a ipotecat deja încasările viitoare, pentru a garanta un credit.
Astfel, creanțele din vânzarea de agent termic, începând cu facturile pentru consumul lunii octombrie, către Termo Urban Craiova, operatorul de transport și distribuție a căldurii și apei calde din municipiu, sunt folosite la garantarea înnoirii creditului de 350 milioane lei contractat de la banca de stat Exim Banca Românească (fosta EximBank) în toamna anului trecut.
Ministerul Energiei, care a anunțat recent că a obținut acceptul Bruxelles-ului pentru ca producătorul craiovean să funcționeze și în iarna aceasta, a așteptat degeaba sute de milioane de lei de la Guvern, pentru ca Electrocentrale Craiova să aibă și bani de funcționare.
Instituția voia 350 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, ca suplimentare de buget, la rubrica ″Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat″.
Destinația banilor ceruți ar fi fost ″finanțarea activității Societății Electrocentrale Craiova SA in vederea asigurării continuității serviciului public de alimentare cu agent termic a Municipiului Craiova″.
Recent, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a modificat licența de exploatare comercială a Electrocentrale Craiova, prin reducerea ″formală și permanentă″ a puterii electrice instalate a centralei pe lignit CET Craiova II cu 170 MW, de la 300 MW la 130 MW.
Electrocentrale Craiova asigură încălzirea și apa caldă menajeră pentru aproximativ 40.000 de apartamente (circa 150.000 de locuitori), instituții publice, școli, spitale, unități militare inclusiv cu personal NATO, agenți economici, precum și pentru Ford Otosan România SRL (abur tehnologic și încălzire), producătorul auto având, în calitate de client, o pondere de 20% în totalul energiei termice livrate de producătorul craiovean de energie.
″Această suplimentare (de buget, de 350 milioane lei, care nu a mai venit – n.r.) va permite continuarea activității Societății Electrocentrale Craiova SA și pregătirea acesteia pentru sezonul rece. Prin suplimentarea bugetului Ministerului Energiei pe anul 2025 cu suma solicitată se poate evita riscul blocării activității Societății Electrocentrale Craiova SA, având drept consecință directă, imposibilitatea asigurării alimentării cu energie termică a Municipiului Craiova, respectiv a producătorului Ford Otosan″, se menționa într-un document al Ministerului Energiei.
Acestea amintea că, anul trecut, cu acordul Guvernului, banca de stat Exim Banca Românească, fosta EximBank, a acordat Electrocentrale Craiova, în numele și contul statului, un credit de 350 milioane lei pe 12 luni, scadent la 30 septembrie 2025, pentru asigurarea disponibilului necesar garantării unui împrumut de 990.000 certificate CO2 de la societatea-″soră″ Complexul Energetic Oltenia. Creditul Exim a fost garantat cu ipotecă de rang 1 asupra tuturor bunurilor imobile, precum și a unor bunuri mobile din patrimoniu.
″Contractul de credit a avut o dobândă medie de 16,81% din suma creditată, precum și comision de acordare și comision lunar de administrare. Termenul limită de stingere a creditului este 26.09.2025. Sumele totale pe care Societatea Electrocentrale Craiova SA le-a plătit către Exim Banca Românească cu titlu de dobândă și comisioane au fost de aproximativ 60.000.000 lei, la această sumă adăugându-se cheltuielile cu evaluarea bunurilor ipotecate, primele de asigurare și alte taxe necesare acordării și derulării acestui credit, ajungându-se la un total de aproximativ 75.000.000 lei″, preciza instituția.
Planul de reorganizare, restructurare și redresare financiară a Electrocentrale Craiova, ce avea ca obiectiv principal reducerea costurilor de funcționare, inclusiv a celor de personal, a fost respins de Ministerul Energiei, într-o AGA extraordinară, instituția solicitând refacerea acestuia de către conducerea societății. Încă de iarna trecută fuseseră demarate demersuri menite să permită majorarea capitalului companiei cu bani de la stat.
