Omul de afaceri Constantin Bucur, care deține și conduce producătorul de energie privat Vest Energo din București, fostul CET Militari, susține că se străduiește din 2010 să obțină aprobările necesare de la autorități pentu a construi două centrale termice noi în partea de nord a Capitalei, unde alimentarea cu căldură și apă caldă este extrem de precară, însă până în prezent ar fi primit doar răspunsuri negative, reproșându-i-se inclusiv că vrea să "acapareze" piața triplându-și cota ca furnizor al RADET.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare.
Vest Energo este al doilea producător de energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din București administrat de RADET, cu o cotă de piață de circa 3,5%. Principalul furnizor al RADET este Electrocentrale București (ELCEN), deținută de Ministerul Energiei, cu peste 94% din piață. Pe piață mai există și CET Grivița, unde asociat unic este Primăria Sectorului 1.
"Am privatizat o centrală mică în 1994, iar în 2010 am făcut investiții de circa 30 milioane euro, cu care am eficientizat centrala. Eu nu știu cum s-a ajuns la situația asta cu datoria imensă a ELCEN către RADET. Eu am dat RADET-ului preț mai mic și cu 20% (la agentul termic livrat – n.r.), am rezistat, am modernizat centrala, iar în momentul de față am pus și 3 kilometri de conductă preizolată, din Bulevardul Preciziei până în Apusului. N-am nici o pierdere, nimic. Eu administrez Vest Energo de 25 de ani, în timp ce la RADET s-au schimbat directorii de fiecare dată când s-a schimbat puterea politică, iar la ELCEN la fel, și de fiecare dată lucrurile se luau de la capăt, se schimba tot ce făcuseră cei de dinainte. Eu zic că se poate. Eu, ca privat, am putut. Am cotă de piață de 3,5% din sistemul de termoficare", a spus Bucur, la o dezbatere pe tema viitorului sistemului centralizat de încălzire organizată de Expert Forum.
Anul trecut, Vest Energo aproba oficial, în AGA, planuri de investiții care vizau construirea chiar a trei noi centrale în cogenerare. Compania a terminat anul trecut cu profit net de peste 2,3 milioane lei, rulaj de aproape 97 milioane lei și circa 70 de angajați.
"În 2010, când am descoperit aceste echipamente la General Electric, cu care am pus 30 MW în bandă, am făcut cerere la Primărie și la RADET, am făcut nu știu câte adrese. Pentru că, după cum știți, partea de nord a Capitalei este descoperită 100% din punct de vedere al alimentării cu energie termică. Se pompează din sud până în nord, iar infrastructura de transport e atât de proastă, țevile sunt atât de proaste, încât la presiuni mari noi nu putem să pompăm mai mult de 3,5% maxim, pentru că la mai mult conductele explodează, și de aceea nu există confort termic în acea zonă. Dacă RADET-ul ne cere agent termic la 100 de grade, noi putem să oferim doar cel mult 90-92 de grade. Din cauza asta, în 2010, am făcut adrese și para-adrese și la RADET, și la Primărie, ca să fac două centrale cu care să acopăr partea de nord, una în Floreasca-Băneasa și una în Colentina. Costurile totale s-ar ridica cam la 50 milioane euro. Aveam proiectele făcute, aveam contractate echipamentele, studii de fezabilitate, cash-flow, tot absolut. Am primit însă doar răspunsuri negative. Dacă nu mă înșel, pe atunci era la ELCEN domnul Berevoianu (care a fost și consilier al fostului primar Oprescu – n.r.), care mi-a spus "De ce vrei tu să le iei pe toate?". Am răspuns că, cu cele două centrale în plus, aș ajunge la cotă de piață de 10%, de la 3,5%. Dar acopăr o pierdere pe iarnă de 30-40%, care e suportată de RADET, căci apa se duce toată în pământ și pe pompaj. N-au înțeles și nu se vrea. Eu am vrut și vreau în continuare. Am echipamentele și aștept cu arma la picior, să acopăr zona de nord, dar nu se vrea, nu știu de ce și nu înțeleg", a relatat proprietarul Vest Energo.
El a adăugat că a făcut și de curând astfel de solicitări. Vest Energo este fostul CET Militari, construit în 1965 pe platforma industrială omonimă, în zona de vest a Capitalei. Societatea a fost privatizată în 1995. Centrala Vest Energo, care funcționează cu gaze naturale, alimentează cu energie termică cartierele Militari și Drumul Taberei și are o putere instalată de aproape 23 MW electrici și peste 53 MW termici. Costel Bucur, care este și director general și președinte al Consiliului de Administrație, deține 90,5% din acțiunile societății.
"Am făcut adrese și recent, dar s-a tot vehiculat că o să vină să investească în noi capacități de producție ba japonezii, ba olandezii și nu mai știu cine. N-o să vină nimeni. În momentul de față eu îmi permiteam să mai fac două centrale, căci bonusul de cogenerare se mai acordă până în 2021 și mă ajutam cu el", a conchis Bucur.
Luna trecută, administratorul judiciar al RADET amenința ELCEN că Regia ar putea începe să prospecteze piața, pentru a vedea dacă poate obține energie termică de la alți producători. De asemenea, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat în septembrie că, dacă nu se va înțelege cu ELCEN, RADET ar putea cumpăra agent termic de la alți furnizori.
Primăria avea propriile ei proiecte de construire de noi capacități de producție de energie termică, eșuate între timp. Pe acest segment intenționează să se implice și Ministerul Energiei, prin Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), care are în vedere zona Titan ca amplasament pentru un nou CET.
În urmă cu peste 3 ani, șeful de atunci al Consiliului de Administrație al RADET, Gabriel Dumitrașcu, declara că vrea să scape de monopolul ELCEN, prin deschiderea spre concurență a pieței de producție și furnizare de agent termic din Capitală.
"Există 5-6 cereri din partea unor operatori privați care vor să construiască centrale termice noi, însă Primăria Capitalei nu le-a aprobat cererile de a intra în sistem și de a vinde energie termică. Este nevoie de concurență pe piața livrării de energie termică în București", spunea Dumitrașcu, care estima că, dacă vor apărea 5 CET-uri noi, ELCEN ar pierde circa 40% din cota sa de piață.
Apariția unor producători noi de energie termică, în cartierele Băneasa, Colentina, Titan, Ștefan cel Mare și Rahova, era parte a planului mai larg al RADET de a-și optimiza sistemul de transport și distribuție a agentului termic În acest fel, fiecare cartier ar fi dispus de propriul producător de energie termică și s-ar fi redus mult distanțele mari pe care trebuie transportată în prezent căldura de la sursă către zonele deficitare, distanță care poate ajunge în unele cazuri și la 30 de kilometri, cu pierderi tehnologice foarte mari, de 30%. Planul, dacă ar fi implementat, ar reduce costurile de transport ale RADET cu până la 60%, ceea ce ar duce la economii de costuri de circa 200 milioane lei pe an, mai declara Dumitrașcu.
"Configurația actuală (legală, tehnică și administrativă) nu poate asigura un cadru concurențial normal pe cele două piețe relevante, producție și furnizare. Piețele relevante sunt suprareglementate de cele două autorități (ANRE și ANRSC- n.r.), uneori confuz și antagonic, și nu permit deschiderea concurențială și liberalizarea acestora. Prețurile și tarifele sunt reglementate de două autorități de reglementare și aprobate sau nu de autoritatea locală, cu subvenții și posibile subvenții încrucișate, cu asumarea de către administrația locală a acoperirii diferenței dintre prețul fixat și costurile reale, care în fapt se întâmplă târziu. Piața energiei termice trebuie gândită să devină reală și competitivă, în care nu e nevoie de companii dominante și monopol pentru creșterea eficienței economice a producției și furnizării și calitatea prestației pe cele două tipuri de activități", se arăta în prezentarea susținută de Gabriel Dumitrașcu.
