Sindicatul Național Petrom, una dintre cele mai mari și mai puternice organizații de profil din România, cu peste 21.000 de membri, salariați ai OMV Petrom, ai subsidiarelor sale, ai mai multor contractori și parteneri ai acesteia, precum și ai firmelor care operează benzinăriile Petrom și OMV, a întrebat oficial în urmă cu un an și jumătate Ministerul Energiei, autoritate publică în domeniu, dar și acționar minoritar al companiei controlate de austriecii de la OMV, dacă OMV Petrom și alte 8 societăți cu salariați membri ai sindicatului se numără printre cele ai căror angajați sunt obligați prin lege să asigure cel puțin o treime din activitatea ″normală″, în cazul în care intră în grevă.
Legea dialogului social nr. 367/2022 stipulează, la art. 173 alin. 1, că ″(...) în unitățile sistemului energetic național, unitățile operative de la sectoarele nucleare, (...), în unitățile care asigură (...) aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, apă și căldură, greva este permisă cu condiția asigurării a cel puțin unei treimi din activitatea normală, repartizată pe întreaga durată a zilei, care să nu pună în pericol viața și sănătatea populației și/sau funcționarea instalațiilor în deplină siguranță″.
În martie anul trecut, Sindicatul Național Petrom a transmis Ministerului Energiei o cerere de comunicare de informații de interes public, în care solicita instituției ″clarificarea diferențelor dintre noțiunile de <sistem energetic național> și <sistem electroenergetic național>, precum și cuprinderea unor societăți nominalizate în aceste sisteme″, în raport cu prevederile Legii dialogului social.
Nemulțumit de răspunsul primit, sindicatul a dat în judecată ministerul, cerând instanței să oblige ministerul să îi dea informațiile solicitate în forma dorită, însă a pierdut în primă instanță în septembrie 2024.
″(Reclamantul – n.r.) a solicitat pârâtului să răspundă dacă sunt diferențe la nivel terminologic între sistemul energetic național și sistemul electroenergetic național și dacă cele nouă societăți enumerate (OMV Petrom și alte opt – n.r.) fac parte din acest sistem, pârâtul înțelegând să formuleze un răspuns evaziv și nicidecum unul concret″, se arată în documentele procesului, analizate de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, Ministerul Energiei a răspuns la solicitare prin 2 adrese, prin care a descris cadrul legal, spunând că art. 3 alin. 1 pct. 115 din legea nr. 123/2012 definește sistemul electroenergetic național (SEN) ca fiind sistemul electroenergetic situat pe teritoriul național, SEN constituind infrastructura de bază utilizată în comun de participanții la piața de energie electrică, iar sistemul electroenergetic este, potrivit pct. 113, ansamblul instalațiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativă, distribuția, furnizarea și utilizarea energiei electrice, și a adăugat și ″date referitoare la OMV Petrom″.
″În raport de aceste definiții, pârâtul a mai comunicat reclamantului că nu companiile fac parte din SEN, ci instalațiile acestora, și că Ministerul Energiei nu are relații cu celelalte opt companii menționate în cererea reclamantului, pe lîngă OMV Petrom. Cu toate acestea, pârâtul a indicat reclamantului informații publice despre cele opt companii, preluate de pe paginele de internet ale acestora, indicate ca sursă.
De asemenea, s-a mai menționat că actele normative din domeniul energiei nu utilizează noțiunea de sistem energetic național, pârâtul considerînd că obligația prevăzută de dispozițiile art. 173 alin. 1 din legea nr. 367/2022 privind dialogul social nu revine numai unităților din cadrul SEN, ci tuturor unităților care asigură aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, apă și căldură″, se mai menționează în documente, în care nu sunt precizate numele celorlalte opt companii.
Tribunalul a apreciat că cele două adrese de răspuns oferă reclamantului informațiile care puteau fi furnizate de pârât, conform competențelor acestuia.
″Reclamantul nu poate obține de la pârâtul Ministerul Energiei, printr-o cerere de comunicare a informațiilor de interes public, clarificarea regimului juridic al unor unități angajatoare, necesară în ipoteza declanșării unui conflict de muncă, pentru a folosi, eventual, răspunsurile acestuia împotriva societăților respective, revenind chiar reclamantului sarcina de a interpreta și de a aplica dispozițiile legale incidente″, au scris judecătorii în motivarea deciziei lor de respingere a acțiunii intentate de Sindicatul Național Petrom.
Decizia nu este definitivă, iar organizația sindicală a formulat recurs, pentru care s-a stabilit un prim termen de judecată în noiembrie 2025.
Potrivit portalului online propriu, la finalul anului trecut, Sindicatul Național Petrom număra 60 de filiale, cu peste 21.000 de membri, organizația având statut de sindicat reprezentativ pentru companiile OMV Petrom, OMV Petrom Global Solutions, OMV Petrom Energy Solutions, OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Mazarine Energy, Dacian Petroleum, Dietsmann Romania, Bonatti SpA Parma – Sucursala București, Expert Petroleum, Expert Petroleum Solutions, J. Christof E&P Services, Christof MB Well, R&R Oil Services-ROS și Kraftanlagen Romania. De asemenea, Sindicatul Național Petrom este reprezentativ la nivelul societăților comerciale care administrează stațiile de distribuție carburanți OMV și Petrom.
Ministerul Energiei deține circa 20,7% din capitalul OMV Petrom, la care grupul austriac OMV are pachetul de control, de 51,15% din acțiuni.
Sindicatul Național Petrom este în litigiu cu OMV Petrom, într-o speță ce vizează calculul unor drepturi extrasalariale. În cadrul procesului, Sindicatul a solicitat și obținut, în decembrie anul trecut, sesizarea Curții Constituționale în privința limitării masive, printr-o ordonanță de urgență adoptată acum circa 3 ani, a scutirii de impozit pe venit a mai multor beneficii extrasalariale pentru angajați, în primul rând a primei de concediu, despre care sindicaliștii consideră că s-a făcut cu încălcarea legii fundamentale a țării, după cum a relatat Profit.ro.
Între timp, prin decizii de primă instanță, atacabile cu apel, luate în aprilie și iulie anul acesta, Tribunalul Prahova a dat câștig de cauză Sindicatului Național Petrom în litigiul cu compania, obligând-o pe aceasta la ″(...) calcularea și plata către fiecare dintre membrii de sindicat a sumelor reținute de pârâtă până la concurența sumelor totale ale contravalorii serviciilor turistice și de tratament (bilete de odihnă în cuantum maxim de 2.800 lei/persoană și bilete de tratament în cuantum maxim de 5.000 lei/persoană), actualizate cu indicele de inflație, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare aferente sumelor calculate de la data reținerii până la data plății efective″.
Este vorba de sumele reținute cu titlu de impozit pe venit suplimentar, plus CAS-uri, în urma OUG din 2022. Aceasta a stabilit ca unele beneficii extrasalariale să fie scutite de impozit, în mod cumulat, doar în limita unui plafon lunar total de cel mult 33% din salariul de bază al beneficiarului, restul fiind impozitat, și că ordinea de includere a beneficiilor în plafonul lunar de 33%, pentru stabilirea cuantumului neimpozabil, se stabilește de către angajator. Până atunci, respectivele beneficii extrasalariale acordate de angajatorii din România erau scutite de impozit pe venit fără nici o limitare în raport cu salariile de bază ale angajaților beneficiari.
În esență, instanța de judecată a statuat că, devreme ce este prevăzut expres în contractul colectiv de muncă - CCM (50% din contravaloarea biletelor de odihnă, dar nu mai mult de 2.800 lei/bilet, sau 65% din contravaloarea biletelor de tratament, dar nu mai mult de 5.000 lei/bilet), beneficiul respectiv nu poate fi redus cu argumentul înăspririi legislației fiscale, OMV Petrom fiind obligată să suporte din buzunarul propriu impozitul pe venit și CAS-urile impuse suplimentar în urma ordonanței din 2022.
″(...) în condițiile în care CCM (...) instituie acest beneficiu în favoarea salariaților, nu s-ar putea acredita o posibilitate a angajatorului de a reține cu titlu de impozit și contribuții sumele respective, chiar dacă au intervenit modificări legislative″, scrie în motivarea deciziei.
Pentru plata biletelor de odihnă și tratament, OMV Petrom constituise un fond de până la 2,6 milioane euro pentru 2022 și 2,4 milioane euro pentru 2023.
Beneficiile extrasalariale afectate fiscal de OUG sunt prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, contribuțiile la fonduri de pensii private facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate și sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile, mobilierul și echipamentele de birou.
După cum a relatat Profit.ro, OMV Petrom ar putea disponibiliza aproximativ 1.000 de angajați, în urma unei decizii de restructurare luate de principalul său acționar, grupul austriac OMV.
″OMV Petrom nu comentează cifrele privind restructurarea personalului la nivelul companiei. Toate deciziile referitoare la angajații OMV Petrom sunt luate în cadrul OMV Petrom, în deplină conformitate cu cerințele legale si în strânsă consultare cu sindicatele. Toate restructurările în OMV Petrom se realizează cu acordarea de drepturi sociale conform prevederilor contractului colectiv de muncă la nivel de companie.
Evaluăm constant capacitatea noastră organizațională de a răspunde mediului – contextul de piața și tranziția energetica. O structură organizațională flexibilă și agilă este esențială într-un mediu în schimbare rapidă.
Mediul curent este unul cu foarte multe provocări și, prin urmare, am intensificat programele de optimizare a costurilor la nivelul întregii organizații. Astfel de evaluări pot duce la ajustări ale modului în care funcționăm, inclusiv ajustări ale structurii organizaționale. Orice schimbare pe care o luăm în considerare are ca scop îmbunătățirea eficienței și agilității″, a transmis, în replică, OMV Petrom.
