Reprezentanții FGSZ Földgázszállító Zrt., operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale al Ungariei, au prezentat miercuri, într-o întâlnire la București cu presa românească, planurile companiei cu privire la transportul în alte state din Europa, de pe teritoriul Ungariei, al gazelor care ar urma să fie extrase din zăcămintele offshore românești din Marea Neagră și care urmează să ajungă în țara vecină prin intermediul conductei BRUA, la care omologul român al FGSZ, Transgaz, a început recent lucrările de construcție.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
După cum Profit.ro a relatat aici, în prima parte a lunii, ministrul pentru Afaceri Externe și Comerț de la Budapesta, Péter Szijjártó, declara că gazele naturale extrase din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat de consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom și operat de gigantul petrolier american, gaze din care o parte vor fi livrate în Ungaria, ar putea asigura din 2022 jumătate din necesarul de consum al țării vecine, cifrat în prezent la 10 miliarde de metri cubi pe an.
Ministrul a arătat atunci că o parte din gazele care vor fi extrase din zăcământul situat în apele teritoriale românești vor fi livrate în Ungaria începând cu anul 2022, cu condiția ca statul român să-și respecte obligațiile asumate în legătură cu acest proiect. Este vorba despre faza a doua a proiectului companiei de stat Transgaz, de construire a conductei internaționale BRUA, care prevede creșterea capacității de transport de gaze către Ungaria la 4,4 miliarde de metri cubi pe an. Capacitatea de transport a fost rezervată de către două companii din Ungaria, până în anul 2037, a precizat Szijjártó. În prezent, circa 85% din consumul de gaze al Ungariei este asigurat prin importuri, în special de la gigantul rus Gazprom.
"Proiectul BRUA permite transportarea producției din Marea Neagră către Slovacia și indirect către Austria, prin intermediul proiectului Ungaria-Slovacia-Austria (HUSKAT). Deschide astfel piețele poloneză, baltică și finlandeză pentru gazele românești, însă transportul va fi disponibil și către Ucraina, Serbia sau Croația. Contribuie astfel la diversificarea surselor și rutelor pe piețele din Europa Centrală și de Est prin utilizarea infrastructurii existente și dezvoltarea de infrastructură nouă numai acolo unde aceasta lipsește", se arată în prezentarea reprezentanților FGSZ.
Planul inițial era ca conducta BRUA să ajungă până în Austria, la hub-ul de la Baumgarten, însă în vara anului trecut, Transgaz anunța că FGSZ i-a transmis că nu a primit aprobare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei pentru construirea secțiunii ungare a conductei internaționale BRUA până în Austria. Cei de la FGSZ precizau totuși că vor continua discuțiile cu Gas Connect, transportatorul de gaze austriac, pentru a găsi o soluție de transport fizic al gazelor naturale dinspre Ungaria înspre Austria.
Acum FGSZ susține că, dat fiind că proiectul BRUA se intersectează cu tronsonul de gazoduct Ungaria-Slovacia-Austria, până la 5,2 miliarde de metri cubi de gaze pot fi transportate anual din Ungaria în Slovacia și Austria fără să fie nevoie de investiții în conducte noi.
"Proiectul nu necesită dezvoltarea unei infrastructuri redundante între Ungaria și Austria, lucru care ar presupune investiții de circa 1 miliard de dolari în construirea unei conducte noi cu o lungime de 300 de kilometri, întârziind astfel demararea aprovizionării cu gaze din Marea Neagră până în 2024", au afirmat reprezentanții transportatorului maghiar de gaze.
Potrivit acestora, în locul dezvoltării unei infrastructuri redundante pentru transportul gazelor către Baumgarten, pentru ca apoi transportul acestora înapoi pe piețele din Europa Centrală și de Est să se reflecte în prețul gazelor, ceea ce ar însemna venituri mai mici din vânzarea gazelor și, deci, bani mai puțini încasați de România din taxe și redevențe, FGSZ își va modifica propriul sistem pentru a deschide noi piețe pentru gazele românești.
"De exemplu, îmbunătățirea calității serviciului pentru capacități ferme către Ucraina poate permite importul a cel puțin 6,1 miliarde metri cubi de gaze pe an începând cu 2022", a precizat FGSZ. Ungaria dispune și de capacități de stocare, precum și de platforme de tranzacționare necesare pentru a distribui în Europa gazele românești din Marea Neagră.
Reprezentanții companiei din Ungaria s-au arătat nemulțumiți de întârzierea proiectului de lege de reglementare a activității de exploatare a gazelor din Marea Neagră, principala sursă de gaze pentru gazoductul BRUA, arătând că nu înțeleg amânarea, în condițiile în care demararea producției de gaze offshore va însemna încasări de zeci de miliarde de dolari la bugetul de stat al României pe perioada acordurilor de concesiune.
"ExxonMobil și politica energetică americană sprijină traseul conductei BRUA, carfe oferă cea mai bună combinație de tarife de trazit mici și acces la piețe de gaze cu prețuri atractive. România își poate demonstra capabilitatea în fața lumii și a Statelor Unite de a dezvolta cel mai mare proiect de exploatare de gaze din Europa din ultimii 25 de ani", au mai afirmat reprezentanții operatorului de transport de gaze al Ungariei.
Cel al sistemului românesc de conducte magistrale de gaze, Transgaz, a demarat la începutul lunii lucrările de construcție la faza I a proiectului de gazoduct BRUA, în lungime de peste 500 de kilometri și cu costuri de circa 548 milioane euro, din care 179 milioane euro provin dintr-un grant nerambursabil acordat de către Comisia Europeană.
