Uniunea Europeană vrea să oblige gigantul rus de stat al producției de gaze naturale Gazprom să renunțe la orice formă de control pe care o exercită în prezent asupra facilităților de înmagazinare subterană a gazelor din Europa, ca parte a planurilor Bruxelles-ului de reducere accelerată a dependenței continentului de importurile de gaze din Rusia, cifrată în prezent la circa 40% din consumul anual, ca urmare a agresiunii militare a Federației Ruse asupra Ucrainei.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Intenția blocului comunitar european rezultă din unele prevederi ale unui proiect de Regulament UE publicat recent de Comisia Europeană, care stipulează, printre altele, că statele membre ale Uniunii vor fi obligate să constituie stocuri de gaze naturale pentru iarna viitoare egale cu cel puțin 80% din capacitatea depozitelor naționale de înmagazinare subterană, procent care ar urma să crească la 90% în anii următori.
Potrivit sursei citate, statele membre UE trebuie să acționeze în așa fel încât toate companiile europene operatoare de depozite subterane de înmagazinare de gaze să fie certificate de către autoritățile naționale de reglementare în energie sau de către alte autorități naționale competente pentru a se asigura că entitățile care exercită controlul sau orice formă de influență asupra acestor companii nu pun în pericol securitatea aprovizionării cu energie sau orice alt interes esențial de securitate al UE sau al țărilor membre.
"Autoritățile de reglementare trebuie să refuze certificarea dacă o entitate care, direct sau indirect, controlează un operator de înmagazinare sau exercită orice drept asupra acestuia poate pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie sau orice alt interes esențial de securitate al UE sau al țărilor membre", se menționează în proiectul de Regulament UE.
În evaluările lor, autoritățile de reglementare vor trebui să țină cont de relațiile comerciale care ar putea afecta negativ interesul și capacitatea operatorilor de stocare de a umple depozitele de înmagazinare, precum și de obligațiile internaționale ale UE.
"În cazul în care autoritatea de reglementare ajunge la concluzia că riscurile la adresa securității aprovizionării nu pot fi înlăturate (...) și, în consecință, refuză certificarea: a) va solicita persoanei sau persoanelor despre care consideră că ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie sau interesele esențiale de securitate ale oricărui stat membru sau al Uniunii să își cedeze acțiunile sau drepturile de care dispune/dispun la operatorul de înmagazinare și să stabilească un termen limită de cedare; b) va dispune, dacă este cazul, măsuri provizorii care să asigure că persoana sau persoanele nu pot exercita controlul și nici un fel de drept asupra operatorului de înmagazinare până la cedarea acțiunilor sau drepturilor; și c) va decide măsuri corespunzătoare de despăgubire", stipulează draftul de act normativ european.
Potrivit unui document explicativ asociat proiectului, despăgubirile pentru astfel de situații se vor acorda la valoarea de piață a activelor la care se renunță.
În Europa, Gazprom are acces la și utilizează un număr de 8 depozite subterane de înmagazinare a gazelor situate în 5 state, din care 4 membre UE: Germania (4 depozite), Austria, Olanda, Cehia și Serbia. Cele mai mari sunt Bergermeer din Olanda (capacitate de 4,3 miliarde metri cubi), Katharina din Germania (numit după țarina rusă Ecaterina a II-a, 4,2 miliarde mc) și Haidach din Austria (3,1 miliarde metri cubi).
Cu excepția Bergermeer, gigantul rus de stat deține acțiuni sau drepturi la toate companiile de operare a celorlalte șapte depozite subterane de înmagazinare menționate.
Încă din toamna anului trecut, autoritățile europene remarcau gradul extrem de scăzut de umplere, în raport cu mediile multianuale istorice, al depozitelor subterane de înmagazinare utilizate de Gazprom în Europa, fapt care a alimentat scumpirea galopantă a gazelor pe piețele angro de pe continent, și acuzau gigantul rus că, în acest fel, manipulează oferta de gaze și prețurile. În replică, Gazprom a respins acuzațiile și a argumentat că a trebuit să facă față majorării obligațiilor interne de înmagazinare de gaze pentru iarnă, majorare decisă de autoritățile de la Moscova.
