El a fost întrebat, în legătură cu Coridorul Vertical, ″ce necesități are partea americană din partea noastră, ce au nevoie de la noi, și ce le solicităm noi în acest proiect″.
″În cursul după amiezii ne vom întâlni cu secretarul american al Energiei, domnul Chris Wright, care a solicitat o întâlnire cu noi pentru proiecte comune, cum este Coridorul Vertical de gaze. Este o chestiune politico-economică. Este interesul nostru al tuturor (al țărilor din Europa care formează Coridorul Vertical – n.r.) să (ne – n.r.) decuplăm de furnizarea de gaz dinspre Rusia și este interesul american de a intra cu LNG pe piața europeană.
Pentru ca americanii să intre pe piața europeană cu LNG, e nevoie de niște investiții consistente în porturile din Grecia și întrebarea este dacă există suficienți cumpărători în regiune, și vorbesc de toate țările, pornind de la Moldova și Ucraina, până la Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, deci toate țările din zona asta, dacă necesarul pentru cumpărare este suficient de mare pentru ca să justifice această investiție.
Noi vrem să avem o prezență americană în România și vrem ca această configurație economică să fie favorabilă României. Asta poate să însemne tranzitare de gaz prin rețelele Transelectrica (de fapt Transgaz – n.r.) și câștiguri din taxele de tranzit, poate să însemne multe lucruri.
Peste 4-5 zile, la Erevan, în marja Summit-ului Comunității Politice Europene, va fi o discuție inițiată de România cu toate aceste țări, exact despre cifrele acestei potențiale afaceri: dacă noi toți împreună, țările pe care le-am menționat, avem un necesar de gaze suficient de mare astfel încât să justifice o investiție americană″, a spus președintele României.
Reticența Uniunii Europene de a-și asuma angajamente pe termen lung de achiziție de gaze naturale lichefiate (LNG) din Statele Unite și de a face să progreseze principala rută de tranzit al acestora, Coridorul Vertical, care pleacă de la terminalele de regazeificare din Grecia și ajunge până în Ucraina, trecând prin Bulgaria, România și Republica Moldova, este de neînțeles și face ca Europa să riște să aibă mari probleme de aprovizionare în iarna care vine, a declarat cu mai puțin de o lună în urmă Alexandros Exarchou, CEO-ul grupului elen AKTOR și al traderului de gaze Atlantic - See LNG Trade, la conferința Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la București de grupul editorial The Economist și la care Profit.ro a fost partener.
Atlantic - See LNG Trade este un joint-venture între giganții eleni AKTOR, din sectorul construcțiilor și infrastructurii, și DEPA – furnizorul și traderul de gaze naturale controlat de statul grec. Compania mixtă a semnat în noiembrie anul trecut un acord de vânzare-cumpărare de LNG pe 20 de ani cu producătorul american de profil Venture Global, care stipulează livrări de minimum 500.000 de tone metrice pe an, cu posibilitate de majorare. Mai multe companii românești sunt interesate de principiu să cumpere gaze americane revândute de Atlantic - See LNG Trade.
În februarie, România și alte 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est au semnat, la Washington, o declarație comună cu Statele Unite privind întărirea securității aprovizionării cu gaze naturale și asigurarea de prețuri accesibile în regiune, ideea principală fiind facilitarea exporturilor de gaze naturale lichefiate (LNG) americane, inclusiv în perspectiva interzicerii totale a gazelor rusești în UE.
VEZI MAI JOS TEXTUL COMPLET AL DOCUMENTULUI SEMNAT
Declarația comună a fost semnată în cadrul unui Summit Transatlantic pentru Securitatea Aprovizionării cu Gaze, găzduit de Consiliul pentru Dominanță Energetică Națională al Statelor Unite, în cadrul căruia a avut loc și o întâlnire ministerială dedicată problematicii Coridorului Vertical.
România a fost reprezentată de ministrul de atunci al Energiei, Bogdan Ivan.
Summitul s-a desfășurat pe fondul unei schimbări dramatice de echilibru, în urma unei recente atunci hotărâri a Curții Supreme a Statelor Unite, care a declarat ilegale anumite tarife impuse cu un an mai devreme de Donald Trump fără aprobarea Congresului.
Această decizie a dus la o suspendare temporară a ratificării acordului comercial UE-SUA din 2025, care include un angajament european de achiziție de gaze naturale lichefiate (LNG) de 750 de miliarde de euro pentru următorii trei ani.
Încă de la început, au existat îndoieli serioase cu privire la fezabilitatea unui astfel de acord, având în vedere că Europa ar trebui să își majoreze de 4 ori importurile anuale de gaze în perioada 2026-2028, o perspectivă considerată în general ca fiind nerealistă.
Un factor decisiv va fi în ce măsură vor fi asumate angajamente clare și măsurabile pentru contractele LNG pe termen lung, comenta anterior publicația greacă ProtoThema.
Atât partea americană, cât și companiile care susțin Coridorul Vertical au subliniat în repetate rânduri că, fără acorduri multianuale de achiziție și transport, Coridorul nu poate atinge volumul de fluxuri necesar pentru a deveni viabil din punct de vedere economic.
Asta pentru că băncile și instituțiile financiare au nevoie de vizibilitate pe termen lung în privința veniturilor pentru a finanța noi infrastructuri de gaze. Entități americane, cum ar fi Corporația Internațională de Finanțare a Dezvoltării din SUA și Banca de Export-Import a Statelor Unite, și-au exprimat dorința de a contribui.
″Claritatea reglementărilor privind produsele specializate de rezervare a capacității de gaze (Rutele 1, 2 și 3) este o condiție prealabilă fundamentală pentru eliberarea Coridorului Vertical de obstacole. Fără sprijin politic pentru a depăși obstacolele birocratice și transfrontaliere, proiectul va continua să se confrunte cu particularități naționale și tarife diferite care subminează competitivitatea rutei față de coridoarele alternative″, mai scrie sursa citată.
În al treilea rând, conform ProtoThema, este de o importanță decisivă ca țările UE să demonstreze o poziție unitară și să își mențină angajamentul de a renunța complet de gazele rusești în următoarele 18 luni. Întrucât prețurile oferite de Moscova rămân extrem de competitive, au fost exprimate îndoieli în privința rezistenței Europei pe această poziție.
Textul complet al documentului semnat la Washington:
″DECLARAȚIE COMUNĂ PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SECURITĂȚII APROVIZIONĂRII CU GAZE NATURALE ÎN EUROPA CENTRALĂ
ȘI DE EST
Miniștrii Energiei și reprezentanții Republicii Elene, Republicii Bulgaria, Ungariei, Republicii Polone, României, Republicii Slovace, Republicii Moldova, Ucrainei, Republicii Croația, Republicii Lituania, Republicii Serbia, Bosniei și Herțegovinei și Statelor Unite ale Americii, denumiți în continuare „Participanți”,
RECUNOSCÂND relațiile strategice dintre Participanți și cooperarea de lungă durată dintre Participanți în domeniile energiei, comerțului, securității și altor domenii;
RECUNOSCÂND cooperarea puternică continuă în cadrul Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC) și al Inițiativei celor Trei Mări (3SI);
RECUNOSCÂND că diversificarea aprovizionării cu gaze și a rutelor de transport este vitală pentru securitatea energetică a Europei și că dependențele anterioare de aprovizionare au subliniat importanța unor surse de energie reziliente și variate și că parteneriatul cu Statele Unite va consolida reziliența energetică a Europei și va asigura accesul sigur și fiabil la gaze naturale.
REAMINTÂND amenințările la adresa securității energetice a Europei din 2006, 2009, 2014, 2018 și din 2022;
LUÂND ACT de poziția de lider a SUA în ceea ce privește abundența de energie, obiectivele unei integrări regionale sporite și unui comerț transatlantic îmbunătățit cu energie;
AVÂND ÎN VEDERE importanța crescândă a proiectelor de gaze naturale lichefiate (GNL) în țări precum Croația, Grecia, Lituania și Polonia, ca investiții semnificative care contribuie la securitatea energetică și prosperitatea economică în Europa Centrală și de Est;
SALUTÂND eforturile regionale de consolidare a securității energetice prin creșterea lichidității piețelor regionale de gaze naturale și prin încheierea de contracte comerciale cu furnizorii de LNG din SUA; și
RECUNOSCÂND faptul că Ucraina deține unul dintre cele mai mari sisteme subterane de stocare a gazelor din Europa, care ar trebui integrată în piețele și hub-urile de trading regionale de gaze, sprijinind recuperarea și reconstrucția economică a Ucrainei;
SUSȚINÂND urgența comună a reindustrializării capacității de producție prin politici strategice, alocare de capital și reducere a riscurilor lanțului de aprovizionare, în special pentru a facilita dezvoltarea și extinderea sistemului energetic și a infrastructurii, ca mijloc de stimulare a prosperității reciproce, a rezilienței economice și a securității naționale;
AU AJUNS LA URMĂTOAREA ÎNȚELEGERE:
Participanții doresc să continue cooperarea lor pentru a promova accesul transparent și nediscriminatoriu la infrastructura de gaze din Europa Centrală și de Est, pentru a spori securitatea aprovizionării cu gaze naturale pentru Semnatari.
Participanții intenționează să acționeze pentru a crește transparența pieței gazelor, a armoniza schimburile de gaze, a promova cadre tarifare eficiente și rentabile și a atenua sau, acolo unde este posibil, a elimina reglementările care împiedică importurile de gaze, precum și pentru construirea de noi infrastructuri de gaze și pentru stabilitatea pe termen lung a comerțului cu gaze naturale.
Participanții se angajează să mobilizeze finanțare din sectorul public și privat, inclusiv de la agențiile de credit de export și de la instituțiile financiare multilaterale, pentru a îndeplini obiectivul energetic național și regional de a asigura o aprovizionare sigură și accesibilă cu gaze naturale în întreaga Europă Centrală și de Est.
Participanții își exprimă intenția și dorința de a se consulta periodic pentru a implementa principiile de cooperare afirmate în această Declarație Comună.
Participanții sunt uniți în angajamentul lor de a consolida securitatea energetică și diversificarea Europei, de a asigura o aprovizionare cu energie stabilă și rezilientă, lipsită de manipulare sau coerciție, și de a promova oportunități reciproc avantajoase pentru companiile americane și europene.″
Planurile de modernizare a cinci dintre stațiile românești de măsurare a gazelor naturale, de la punctele de interconectare ale sistemului național de transport de profil cu cele ale vecinilor Bulgaria și Ucraina, aflat pe traseul Coridorului Vertical, au fost declarate foarte recent de Guvern drept proiecte de importanță națională în domeniul gazelor.
″Conceptul Coridorului Vertical a fost promovat de România încă din anul 2016 ca inițiativă strategică în scopul reducerii dependenței de gazele rusești și facilitării aprovizionării cu LNG (gaze naturale lichefiate – n.r.) american produs de companii americane atât din Statele Unite ale Americii cât și de companii americane din alte zone ale globului: Africa de Nord, offshore-ul Ciprului, câmpurile Leviathan și Tamar (din Israel – n.r.) etc.
Membrii Inițiativei Coridorului Vertical (DESFA, Gastrade, ICGB, Bulgartransgaz (BTG), Transgaz, FGSZ, Eustream, Vestmoldtransgaz (VMTG) și Gas Transmission System Operator of Ukraine - GTSOU), recunoscând necesitatea de a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu gaze naturale a piețelor lor, precum și importanța creșterii lichidității pieței prin facilitarea unor rute alternative de aprovizionare, și-au unit forțele în vederea realizării anumitor investiții necesare pentru eliminarea constrângerilor fizice existente pe traseul Coridorului Vertical, sporind astfel capacitatea sistemelor lor, în special în direcția sud - nord.
Prin implementarea Coridorului Vertical se va putea prelua LNG american produs de companii americane (Exxon, Chevron etc), inclusiv din terminalele LNG din Grecia existente (Revythoussa, Alexandroupolis), precum și din alte terminale în fază de proiect (ex. Dioriga)″, se afirmă în notele de fundamentare ale hotărârilor de guvern.
După cum a relatat Profit.ro, Statele Unite solicită mai demult insistent ca Europa să ieftinească tranzitul din Grecia în Ucraina, via Bulgaria, România și Republica Moldova, al gazelor naturale lichefiate (LNG) produse în SUA, transportate pe mare până la terminalele elene Revithoussa și Alexandroupoli și regazeificate acolo.
