Evoluțiile geopolitice internaționale negative, precum agravarea războiului din Ucraina, de la granița României, și recenta reinflamare a conflictului israeliano-palestinian, din Orientul Mijlociu, generează suficientă incertitudine și volatilitate pe piețele de energie electrică și gaze naturale, astfel că ar fi bine ca la acestea să nu se adauge și șocurile interne ale măsurilor fiscale și de reglementare radicale, impuse brusc și fără consultări de autoritățile statului, a transmis industria energetică românească, la Profit Energy.forum - A doua iarnă de război în energie - Ediția a VII-a.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Electrica Furnizare, Tinmar Energy, Black Sea Oil & Gas, Delgaz Grid, Artenie, Secrieru & Partners (AS Partners), Romgaz, OMV Petrom, Premier Energy, Nova Power and Gas, Transgaz, Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), REI Grup, Hidroelectrica, Nuclearelectrica
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI, AICI ȘI AICI
La presiunea geopolitică, fiscală și legislativă se adaugă și cea a urgenței investițiilor pe tot lanțul logistic al energiei, pentru îndeplinirea obligațiilor de decarbonare asumate de România în context european.
Șefi de companii majore, reprezentanți ai asociațiilor profesionale din domeniu, consultanți și avocați au arătat că statul trebuie să-și onoreze la timp obligațiile financiare față de jucătorii din sector, rezultate din plafonarea prețurilor la energie și gaze, și să grăbească procedurile administrative aferente marilor programe de susținere a investițiilor în energie cu fonduri europene, în principal din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din Fondul de Modernizare.
România nu va avea probleme pe piața energiei nici în această iarnă, cum nu a avut nici iarna trecută, în contextul în care și-a diversificat, pentru orice eventualitate, rutele de aprovizionare, a transmis secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan,.
Secretarul de stat a arătat că plățile compensatorii datorate în prezent de Guvern furnizorilor de energiue și gaze pentru plafonarea prețurilor se ridică la 1,2 miliarde lei, iar autoritățile se așteaptă ca decontările să scadă ca urmare a scăderii prețurilor pe piață.
”Sunt nu optimist, sunt echilibrat când spun că nu vom avea probleme în această iarnă, cum nu am avut până la urmă nici iarna trecută. Am dezvoltat noi rute de aprovizionare în cazul în care va fi nevoie”, a precizat Dan Drăgan.
Cererile în analiză la acest moment și care urmează a fi decontate în perioada următoare se ridică la 1,2 miliarde lei.
”Cu siguranță în acest moment toate cererile de decontare care au fost transmise la Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, cele care au fost verificate și transmise către Ministerul Energiei, avem o valoare undeva la 1,2 miliarde lei, care va fi plătită în perioada următoare, conform graficelor și reglementărilor legale în vigoare. Ca și perioadă care este acoperită din cei 1,2 miliarde lei sunt cereri ale furnizorilor de energie și gaze naturle din diverse perioade pentru că s-au mai întârziat și au mai trebuit refăcute. (...) Dacă ne uităm la ceea ce s-a plătit până acum, un efort considerabil de aproape 4 miliarde euro, suma care este în acest moment, pe care noi va trebui să o decontăm în perioada următoare, este foarte, foarte mică față de efortul care a fost făcut până în acest moment”, a spus Dan Drăgan.
Acesta a aăugat că sumele din Fondul de Tranziție acoperă cea mai mare parte din aceste decontări, iar dacă va fi necesar, vor fi găsite resursele suplimentare pentru a îndeplini aceste obligații de plată.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei a precizat însă că autoritățile se așteaptă ca sumele decontate să scadă, o dată cu scăderea prețurilor din piață.
”Ne așteptăm ca solicitările de plată în valoare nominală ale furnizorilor în perioada următoare, așa cum s-a observat din această primăvară și vară, să fie pe un trend descendent și sumele solicitate să fie din ce în ce mai mici”, a declarat Dan Drăgan.
La Forum, Black Sea Oil&Gas (BSOG), operatorul și cel mai mare concesionar al perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră românească, unde producția a început în urmă cu mai bine de un an, a anunțat, prin CEO-ul Mark Beacom, că ar putea compensa un deficit de gaz în eventualitatea unei perioade geroase mai îndelungate, fiind dispus să-și majoreze producția cu 25% și să o și vândă la preț reglementat.
Evoluția favorabilă de pe piețe, dar și a producției, care a depășit așteptările inițiale, ar putea conduce la o suplimentare a producției BSOG, în prezent singurul obstacol venind nu din partea companiei, nici a cumpărătorului întregii producții, Engie, și nici a operatorului de sistem, Transgaz, ci de pe parte a de reglementare.
“Gazul nostru a înlocuit importurile din Rusia, operațiunile au mers foarte bine și am fost bucuroși că producția ne-a depășit așteptările și că avem potențial să creștem producția cu 25%. Dacă vor fi temperaturi scăzute în această iarnă, să sperăm că vom putea pune la dispoziția pieței această cantitate suplimentară”, a declarat Beacom.
Potrivit șefului BSOG, Engie, cumpărătorul gazului produs de companie, este dispus să preia voumele suplimentare, în timp ce cu Transgaz este semnat un contract în acest sens.
Producția actuală este de 3,1 milioane de metri cubi pe zi, în timp ce producția anuală de vârf este de puțin peste 1 miliard de metri cubi. BSOG dorește să crească producția cu 25% zilnic, deoarece capacitatea de livrare a sondelor a depășit toate așteptările și nu există limitări tehnice pentru asta. Capacitatea de a furniza volume suplimentare pe piața din România așteaptă aprobări de la autoritățile de reglementare, încă din 2022.
Toți concesionarii de la Midia au fost amendați în mai multe rânduri de ANRE cu acest motiv, atât în 2022, cât și în 2023, și fiecare dintre ei a contestat sancțiunile în instanță, după cum a relatat Profit.ro.
Beacom a mai anunțat că anul viitor BSOG se va concentra în totalitate pe energie regenerabilă.
“Avem o infrastructură extrem de greu de construit pe care o putem folosi pentru energie regenerabilă. Putem adăuga gigawati la rețeaua Transelectrica. “Avantajul nostru este că nouă ne-a luat 10 ani să realizăm această infrastructură, iar producătorii de energie eoliană ar înceapă totul de la zero”, susține șeful BSOG.
Potrivit acestuia, deși litoralul românesc al Mări Negre pare mare, există rezervații naturale, poligoane militare, porturi, dezvoltări turistice, cu diferite tipuri de regementări și restricții.
“Avem comunități care poate nu-și doresc astfel de evoluții. De aceea, putem utiliza același coridor și terenurile noastre accesul energiei eoliene offshore la rețeaua Transelectrica”, a explicat Beacom.
“La unitatea noastră de procesare avem suficient teren pentru a instala panouri solare și produce biogaz care să ne acopere propriul consum. Îmi place hidrogenul verde, însă nimeni nu vrea să cumpere așa ceva. Avem o platformă offshore, trebuie dotată doar cu o instalație care să efectueze hidroliza. Dar momentan n-avem cumpărători”, a mai declarat șeful BSOG.
Procesul de evaluare a proiectelor propuse pentru finanțare europeană necesită măsuri de accelerare și automatizare, astfel încât banii să ajungă cât mai repede la beneficiari, a transmis Roxana Mircea, Managing Partner, REI Grup.
“Nu a fost un an foarte vesel; stăm pe niște ghiduri consultative din 12 octombrie anul trecut. Oamenii și-au pierdut încrederea, și atunci (spun că, n.r.) până nu văd proiectele, nu mai cred în statul ăsta. În sfârșit vedem un pic luminița de la capătul tunelului. Ministrul Energiei a anunțat o creștere a aparatului de la 20 și ceva de oameni la 50 și vedem o accelerare a proiectelor depuse anul trecut – peste 700 de proiecte au fost depuse pe PNRR C6 (Energie, n.r.) și noi am avut cea mai mare pondere aici ca și cotă de piață”, a afirmat Roxana Mircea.
Ea spune că se așteaptă să fie deschise sesiuni pentru o alocare totală de peste 2 miliarde de euro, din care 500 de milioane de euro pe zona de agricultură, însă beneficiarii vor primi o finanțare nerambursală reprezentând cel mult 50% din investiție.
“Sperăm într-o accecelarare sau schimb de bune practici între ministere, pentru că avem un minister al Educației care a evaluat peste 3000 de proiecte în 3 luni. Se poate în România să automatizezi și să evaluezi foarte repede aceste proiecte, pentru că este clar, avem nevoie de acești bani în piață. Noi stăm pe foarte mulți bani și nu ne-am gospodărit, cum am spune românește, să îi absorbim”, spune Managing Partnerul REI Grup.
“Uitați-vă la cine este consultantul, câți angajați are, nivelul de expetiză. Ai un consultant serios? Nu poți să faci proiecte de 30 de milioane de euro cu o domnișoară abia ieșită de pe băncile facultății”, mai spune Roxana Mircea.
REI este un grup de firme de consultanță - REI FINANCE ADVISORS și REI INTERNATIONAL - specializate în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor de investiții atât pe fonduri europene nerambursabile cât și pe scheme de ajutor de stat.
Printre serviciile oferite se numără identificarea celei mai potrivite surse de finanțare, elaborarea documentației și asistență de specialitate pe parcursul implementării proiectului cât și după finalizarea acestuia.
Grupul are o experiență de peste 10 ani în acest domeniu și până acum a fost implicat în peste 500 de proiecte finanțate, respectiv mai mult de 250 de proiecte implementate cu succes.
Investițiile în rețele de transport și distribuție, esențiale pentru succesul tranziției energetice, sunt mult mai dificil de finanțat comparativ cu cele în producție, în specil de energie regenerabilă, ponderea tarifelor de distribuție în prețul final fiind extrem de scăzută, a avertizat Cristian Secoșan, Director General, Delgaz Grid.
“Evident că ne trebuie noi capacități de generare, dar dacă le avem și nu facem nimic cu ele (nu întărim rețele pentru a putea prelua producția suplimentară - n.r.) nu ne ajută cu nimic”, a afirmat șeful Delgaz Grid.
Potrivit acestuia, modul de finanțare a elementelor de rețea creează dezechilibre între investițiile în producție și cele din distribuție.
Există două tipuri de finanțare a întăririi/modernizării rețelelor de distribuție, cea prin tariful de distribuție, cu rata reglementată a profitului, și depinzând de recunoașterea costurilor de către Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), și finanțarea nerambursabilă, prin diferite programe, în special europene.
Șeful Delgaz Grid susține că în prezent situația în sectorul de distribuție este una “destul de proastă”
“Există întârzieri considerabile la conectarea unor producători mari de energie eoliană și fotovoltaică, în principal ca urmarea costurilor ridicate cu întărirea rețelei. În ceea ce-i privește pe prosumatori, în momentul în care sunt conectați la rețea nu toți reușesc să producă (la capacitate maximă - n.r.) din cauza rețelei, incapabile să preia producția suplimentară. Există și cazuri în care noii producători susțin ei întărirea de rețea, însă sumele sunt foarte mari, și influențează negativ profitabilitatea proiectelor”, a descris Secoșan situația din domeniu.
În ceea ce-i privește pe prosumatori, șeful Delgaz consideră că pentru ei “rețeaua funcționează ca o mare baterie gratuită. Prosumatorul produce când vrea, preia când vrea, și nici nu plătește tarif de distribuție. Astfel, ni se reduc veniturile, volumele distribuite, iar energia respectivă nu intră în circuitul comercial, deși în circuitul fizic intră. (Potrivit definiției legale -n.r.) Prosumatorul ar trebui să producă pentru autoconsum, deci nu ar trebui dispecerizabili, ci numai cei care produc peste nivelul consumului, dar aceștia nu mai sunt prosumatori”, crede Secoșan.
Acesta a mai precizat că soluția acestor probleme se rezumă la bani.
“Sursa noastă principală de finanțare este tariful de distribuție. Avem discuții cu ANRE pe această temă. Ponderea tarifelor de distribuție în prețul final nu este foarte mare, ar trebui să fie făcut ceva în acest sens”, crede șeful Delgaz Grid.
În zona de generare, calculele se fac altfel, prețurile mari din ultimii ani stimulând investițiile.
“În timp, odată cu intrarea în funcțiune a noilor capacități de producție, prețurile coboară din nou, este o evoluție ciclică. Acest lucru este valabil pentru orice sursă de energie vorbim, nu numai regenerabile, ci și centrale pe ciclu integrat, de exemplu. Integrarea lor (care necesită investiții ale distribuitorilor în întărirea rețelei - nr.r) ar conduce la reducerea prețului, în ultimul timp, în mai multe weekend-uri, la prânz am avut prețuri negative (pe PZU, piața operată de OPCOM -n.r.)”, a precizat Secoșan.
Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică reprezintă, din păcate, încă o problemă practică și ridică multe semne de întrebare din perspectiva modului de calcul și al componentelor care ar trebui avute în vedere, iar legislația, care a fost modificată de mai multe ori în ultimii doi ani, nu a lămurit jucătorii din piață cu privire la metodologia de calcul, a transmis Cristi Secrieru, partener la Artenie, Secrieru & Partners.
"Un prim exemplu în direcția aceasta este raportat la metodologia de calcul a contribuției pentru furnizori și putem să observăm faptul că această metodologie și-a încetat efectele la 31 august 2023. Astfel, rămânem practic într-o zonă neclară pe un segment extrem important tocmai din perspectiva faptului că nu avem mijloacele necesare pentru a o calcula și apoi pentru a contribui la fondul respectiv. Am serioase semne de întrebare cu privire la calificarea acestei contribuții ca și contribuție", a afirmat Secrieru.
El arată că această contribuție, de la momentul apariției, în 2021 și până în martie 2022, a fost lipsită de orice transparență.
"Nu existau coordonate clare pentru obligațiile declarative, darămite pentru obligațiile de plată. Avem OUG 27/2022, care aduce ceva claritate, dar acest act normativ a suferit toate modificările din lume. Practic, după ce mecanismul nu s-a dovedit neapărat viabil până în septembrie 2022, când a intervenit OUG 119/2022, contribuția a cunoscut o perioadă de acalmie, era o piață care, teoretic, funcționa, dar, practic, s-a dovedit că, din perspectiva impactului financiar față de buget, ea trebuia ajustată", a mai spus reprezentantul casei de avocatură.
În opinia sa, OUG 119/2022 a adus o schimbare de paradigmă totală, pentru că nu se mai vorbește despre o taxă, ci de o contribuție calificată ca atare.
Avocatul a arătat că rezultatele campaniei nu se cunosc și "nu aduc acel plus de liniște pentru actorii din piață".
"Cred că este neplăcut pentru oricine de piață să acționeze sub spectrul unei amenințări, o amenințare care nu este nici măcar prefigurabilă în momentul acesta. Toate asociațiile de profil, toți jucătorii din piață s-au adresat autorităților cu solicitări de lămuriri, iar lămuririle au venit sporadic și nu au fost nici pe departe suficiente. Pe cale de consecință, această contribuție a fost atacată în instanță, solicitându-se anularea legislației secundare sau invalidarea în integralitate a contribuției. S-a ajuns până la Curtea Constituțională și, dacă va fi invalidată de Curtea Constituțională, atunci impactul va fi major. Cred că autoritățile ar fi fost datoare să clarifice modul în care se aplică această contribuție, să califice natura ei în mod corect și să-i aducă impactul în niște coordonate clare", a mai spus Secrieru.
Legislația secundară privind contribuția la Fondul de Tranziție Energetică este apreciată, de asemenea, ca deficitară.
"O lămurire este absolut necesară și trebuie să vină din partea legislatorului secundar, adică ar trebui să avem niște ordine clare. Acum ne lipsește metodologia, este un vid legislativ, care trebuie acoperit. Dincolo de acest vid, avem probleme cu privire la modul în care este aplicată în timp legislația și mă refer aici la modificare adusă în decembrie 2022 cu privire la care încă există semne de întrebare, respectiv dacă are un impact începând de la momentul adoptării OUG 119/2022, în septembrie 2022, adică există o incertitudine majoră cu privire la o perioadă destul de însemnată, mai mult de un trimestru, care este afectat de o legislație adoptată în decembrie 2022", a afirmat reprezentantul Artenie, Secrieru & Partners.
Din păcate, autoritățile statului nu vin cu precizările absolut necesare pentru o corectă aplicare a contribuției.
"În plus, ca lucrurile să se complice, avem în acest moment acest impozit pe cifra de afaceri, care vine și complică extraordinar de mult întreaga ecuație. De bine, de rău, avem o soluție legislativă venită de zona de transport, distribuție și furnizare, dar zona de producție rămâne expusă. Dacă ne uităm la impactul pe termen mediu și lung, vedem că se prefigurează o nouă sarcină fiscală, respectiv reconsiderarea modului în care multinaționalele cu venituri peste 750 milioane de euro ar trebui să plătească impozitul pe profit. Acel 15%, cu toată complexitatea lui, vine și complică suplimentar atât acest impozit pe cifra de afaceri, cât și contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. Vom ajunge în anul 2024 și ne vom izbi de o nouă problemă în această zonă a impozitării", a mai spus Secrieru.
Actualele convulsii de natură geopolitică reverberează brutal sectorul energetic, atât în ceea ce privește evoluția prețurilor, cât și securitatea și furnizarea energiei, spune, la Conferința Profit Energy.forum organizată de PROFIT NEWS TV, Daniel Apostol, Director General, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).
„Nu este corect să facem o echivalență între securitatea energetică și independența energetică. Sunt două valori ale unui sector, mult diferite una de cealaltă. Depinde mult de strategia fiecărui stat în parte, care e obiectivul, securitate energetică sau independența energetica? Este vizibil la ce se întâmplă în lume astăzi că independența energetică nu asigură în mod firesc securitatea energetică, precum securitatea energetică poate fi asigurată și cu ajutorul importurilor, nu neapărat prin independență energetică. Important este cum să faci o ecuație echilibrată pentru economia românească”, spune Apostol, adăugând că, pentru a realiza un astfel de echilibru, este nevoie în primul rând de un dialog sincer, care trebuie să fie productiv, să ducă la decizii concrete și măsuri concrete, care pot fi luate în folosul echilibrat și al statului, și al sectorului, dar și al consumatorului.
„Este firesc ca în perioadă de criză sa fim solidari tocmai pentru a găsi soluții de traversat punctual criza la care ne aflăm la un moment dat. Mă refer la o solidaritate firească, justificată și justificabilă și în relația public-privat. Important este ca deciziile care se iau punctual printr-un dialog constructiv la care făceam referire anterior să fie menite să traverseze criza și să ne ferim ca ceea ce e provizoriu să nu devină permanent. Ori istoria recentă arată că avem această paradigmă a permanentizării măsurilor provizorii”, completează el.
Directorul general al Federației Patronale Petrol și Gaze mai spune și că sectorul energetic are nevoie de investiții, fără de care nu se poate dezvolta și nici funcționa.
„Avem nevoie de investiții care să ne dea acest atribut semnificativ pentru o țară europeană, de a ne păstra securitatea energetică și de a deveni un mare producător de energie. Potențial avem, speranțe avem, trebuie să vedem cum reușim să adresăm viitorul cu mai multă importanță și seriozitate decât pansăm prezentul.
Dar, ca să faci investiții ai nevoie de cel puțin 2 elemente despre care vorbim adesea de foarte mulți ani, nevoia de stabilitate și predictibilitate. Sunt două cuvinte fără valoare de care ne-am plictisit și care par să cadă în desuet. Dar, taman, predictibilitatea cadrului de reglementare și a cadrului fiscal face posibilă creionarea unui business plan la nivel național”, precizează Daniel Apostol.
El afirmă și că „trăim astăzi niște convulsii tocmai pentru că această stabilitate nu a fost luată în seamă la momentul creionării bugetului”.
„Cel mai sigur aparat de colectare a taxelor și impozitelor la stat este pompa de benzina, unde la fiecare litru pe care îl luăm peste 50% din banii plătiți se duc direct, automat la stat. Deci industria este un partener al statului român chiar în acțiunea de colectare a taxelor și impozitelor. Ideea este ca fiscalitatea să fie echitabilă pentru nevoia statului de a-și realiza nevoile fiscale, pentru nevoia operatorului, producătorului, investitorului de a nu fi sugrumat în continuarea businessului și pentru cetățean”, explică Apostol.
Daniela Dărăban, Director Executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), spune că legea privind sectorul energetic nu este una „la calitatea și standardele necesare”. Sunt necesare multe clarificări.
„Noi ne-am luptat foarte mult pentru clarificări și modificări. Măcar să ne spună punctual la câteva chestiuni cum să aplicăm. Sincer, este această neputință, nu știu dacă e cu intenție sau fără intenție. Nouă ne place ca legea să fie interpretabilă. Nu știu de ce, dar ar fi mult mai simplu pentru toată lumea dacă lucrurile ar fi clare, simple. Ne place să scriem mult în cadrul legislativ, uneori intervenim unde nu este nevoie și scriem prost. Adică se poate citi în mai multe feluri. Nu știu cum se poate rezolva această chestiune”, spune aceasta.
ACUE a făcut foarte multe demersuri pentru transparentizarea legislației și face apel către prosumatori să meargă și ei în aceeași direcție, „pe transparență”.
„Adică ieșirea din această schemă, chiar daca se face în martie 2025, și să spunem că lucrăm cu acest scenariu, modul în care se iese, decizia de planificare graduală, pentru că nu se va putea face peste noapte, trebuie să o știm cât mai repede. În primăvara anului 2024 trebuie să existe un plan clar, comunicat, transparent, ca toată lumea să știe ce are de făcut, furnizor, consumator, producător”, precizează directorul.
„În primul rând distribuitorul trebuie să fie lăsat să-și aleagă modul în care investește în funcție de politicile pe care le vede pe piață. Dacă noi vedem că există o încurajare în zona prosumatorilor, trebuie să fim lăsați în planurile de investiții să stabilim ce trebuie făcut. În planificarea investițiilor, conform metodologiei existente, există foarte multe restricții.
Metodologia de stabilire a tarifului fiind singura sursă pentru distribuție este foarte restrictivă de multe ori și îți cam stabilește direcțiile de investiții foarte clar. Nici asta n-ar fi o problemă, dacă ar fi integrate cu planificările din zona de generare”, spune Daniela Dărăban.
„Modul în care noi vom genera energie începe să se schimbe destul de mult. Nu ne mai uităm la centrale foarte mari. Acum ne uităm la modele cât mai aproape de consumator. Ca să poată funcționa, trebuie făcute investiții. Există niște standarde de funcționare a sistemului care, de multe ori, nu au nicio legătură. Datorită producției în exces într-un anumit moment prosumatorii sunt întrerupți automat de sistem. Deci, pe partea de prosumator cred că trebuie găsit un echilibru”, adaugă directorul.
Claudiu Crețu, Director General, Electrocentrale București (ELCEN), a afirmat că sistemul centralizat de termoficare din Capitală, lăsat 10-15 ani în degradare, este acum “pe drumul cel bun” și este pregătit pentru iarna care urmează, cel mai probabil furnizarea căldurii urmând să înceapă în perioada 3-5 noiembrie, date fiind temperaturile ridicate înregistrate deocamdată.
“Pe partea de rețea vor mai fi probleme, dar nu atât de mari ca acum 2-3 ani. S-au început șantiere și pe fonduri europene, deci sistemul centralizat de termoficare este pe drumul cel bun. Este important să menținem acest ritm coerent de investiții, pe toate planurile, pentru că sistemul este foarte mare și eficiența lui se va vedea treptat în următorii 4-5-6-7 ani. CET-uri noi – să fim realiști – nu vom avea mai devreme de 4-5 ani”, a afirmat el.
Electrocentrale București, companie ieșită în acest an din insolvență, este interesată de investiții în energia geotermală și stocarea de energie și va depune proiecte pentru atragerea de finanțare din Fondul de Modernizare.
„Degeaba ai CET-uri gen NASA dacă țeava e praf. Degeaba ai țeava perfectă dacă nu ai ce să introduci în ea”, explică șeful ELCEN.
De asemenea, el susține că, în ultimii 5-6 ani, “încălzirea globală ne-a salvat”: “Nu am mai avut în București o iarnă ca atunci când eram noi mai tineri. Ultima iarnă adevărată când am patinat pe un lac a fost în 2012. De atunci în București nu am mai înghețat și parcă am început să nu mai vedem zăpada”.
Silvia Vlăsceanu, Director Executiv, Asociația Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), a declarat că o eventuală comasare a ELCEN cu Termoenergetica poate avea loc doar cu condiția ca cele două companii să fie sănătoase din punct de vedere economic.
“Dacă ELCEN va lua o Termoenergetica în stare de acum... bolnavă să zicem financiar... Așa s-a întâmplat în Oltenia, când centralele Turceni - Rovinari, care mergeau foarte bine, s-au contopit și au format Complexul Energetic Oltenia și Hunedoara, au făcut fuziune cu societățile de minerit. Adică plus cu minus a dat minus în final. Și vedem efectele și azi”, a spus Vlăsceanu.
Ea se declară optimistă cu privire la lansarea de noi capacități de producție în România sau reluarea exporturilor și spune că statele europene și-au asumat un ritm mult prea accelerat privind tranziția către emisii 0 de gaze cu efect de seră și că acesta trebuie să țină cont de gradul de suportabilitate al populației.
“S-au mai mișcat puțin lucrurile, în sensul că au apărut proiecte noi, ce-i drept deocamdată doar pe hârtie, nu vedem începute multe proiecte pe partea de generare. Pe de altă parte însă angajamentele și determinarea cu care sunt anunțate aceste proiecte pe mine mă fac optimistă. Este nevoie de un mixt foarte echilibrat al sectorului de generare a energiei electrice. Evident, trebuie să fie loc pentru prosumatori și sursele regenerabile, ceea ce poate ar trebui să discutăm este ritmul în care încurajăm procesul de tranziție energetică”, spune Vlăsceanu, precizând totodată că tranziția energetică nu poate avea loc ignorând energia nucleară.
Theodor Livinschi, Vicepreședinte, Asociația Companiilor Consumatoare de Energie din România, spune că România nu are o piață a energiei electrice, ținând cont de lipsa de tranzacții, lichiditate și referințe privind prețurile, situație generată de felul în care au fost adoptate măsurile de protecție în fața efectelor crizei energetice și mecanismul centralizat de achiziție a energiei.
El acuză în special legislația neclară și impredictibilitatea cu privire la durata măsurii de plafonare a prețurilor.
“Sunt întrebări la care nu avem răspuns, desi legislația a fost modificată și anul trecut și din nou în luna iunie. A apărut un text de lege care a împărțit piața în două (…) Din punctul meu de vedere trebuie clarificat dacă se aplică consumatorilor - și căror consumatori - prețul mediu de achiziție plus 73 de lei, este important de știut, și mai departe de avut o asumare clară cu privire la durata menținerii schemei de plafonare. Una este să știi că este valabilă până în martie sau iunie 2024 sau că va rămâne până în martie 2025, așa cum sugerează ultimele declarații pe această temă. Acum două luni se discuta însă despre eliminarea schemei...”, a spus Livinschi.
