Asociațiile industriei financiare dau un avertisment comun: Măsurile anunțate de Guvern și legile adoptate de Parlament afectează semnificativ dezvoltarea României. Se va restrânge creditarea și vor crește costurile de finanțare

Asociațiile industriei financiare dau un avertisment comun: Măsurile anunțate de Guvern și legile adoptate de Parlament afectează semnificativ dezvoltarea României. Se va restrânge creditarea și vor crește costurile de finanțare
scris 19 dec 2018

Asociațiile bancare, alături de alte 10 instituții din industria financiară, arată, într-o scrisoare deschisă, că sunt profund îngrijorate de modificările fiscale propuse de Guvern și de inițiativele legislative adoptate de Parlament, care vor afecta semnificativ dezvoltarea economică a României, vor duce la restrângerea creditării și la creșterea costurilor cu finanțarea. Semnatarii scrisorii cer realizarea unui studiu de impact prin care să fie evaluat impactul fiscalității, cumulat cu aplicarea legilor votate de Parlament, precum cele referitoare la plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor recuperate din creanțe cesionate sau eliminarea titlului executoriu aferent contractelor de credit.

După ce ministrul Finanțelor a anunțat ieri seară mai multe taxe noi, printre care și o taxă pe activele financiare, legată de evoluția ROBOR, Camera Deputaților a adoptat azi trei dintre inițiativele senatorului ALDE Daniel Zamfir, prin care vor fi plafonate dobânzile la credite, vor fi limitate sumele ce pot fi recuperate din cesiunile de creanțe, iar contractele de credit își vor pierde caracterul de titlu executoriu. La Senat a trecut un alt proiect de lege, care aduce o definiție strictă impreviziunii în Legea privind darea în plată, și care va face mult mai ușoară pentru debitori renunțarea la locuință în schimbul stingerii creditului.

Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România, alături de alte asociații dn industria financiară, precum și de Bursa de Valori București, fac apel la autorități pentru păstrarea stabilității financiare.

Reluăm, mai jos, comunicatul semnat de cele 12 instituții:

Industria financiară din România este profund îngrijorată de măsurile anunțate de Guvernul României precum și de inițiativele legislative aprobate de Camera Deputaților în condițiile în care introducerea unei astfel de taxe financiare și aprobarea pachetului de trei legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate și eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit cu caracterul lor retroactiv conduc la riscuri mari asupra stabilității sectorului bancar cu impact direct asupra capacității de creditare a populației, companiilor și a statului român. Efectele sunt deja resimțite prin deprecierile de pe piața de capital (peste 1,5 miliarde euro pe bursele interne și internaționale în acest moment) care sancționează măsurile asupra industriei financiare.

Provocarea acestui dezechilibru afectează semnificativ dezvoltarea economiei României și perspectivele acesteia. Acest fapt fragmentează eforturile de integrare și conduce la o serie de efecte adverse cum sunt reducerea avuției nete și adâncirea diferențelor dintre clasele sociale, precum și creșterea migrației. Impactul măsurilor anunțate pare a fi doar asupra instituțiilor financiare, acestea urmând să plătească această taxă din capital, însă costul final va fi plătit de noi toți prin restrângerea creditării și creșterea costurilor cu finanțarea, cu un puternic impact negativ asupra consumului, producției și investițiilor și, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor. Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale șocuri externe de natura crizelor internaționale.

Impactul cumulat al celor patru măsuri ce urmează să se aplice nu a fost evaluat din punct de vedere cantitativ, însă se poate deja aprecia că vor exista consecințe nefaste asupra industriei financiare, dar în principal asupra economiei în general. Aceasta taxă pe activele financiare, plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit și modificarea legii privind darea în plată afectează semnificativ posibilitatea de creditare în condiții de raționalitate economică. Taxa pe active se aplică indiferent dacă instituțiile financiare sunt profitabile sau nu, ceea ce înseamnă că unele instituții financiare își vor reduce profitul, unele vor înregistra pierderi, iar alte instituții de credit își vor adânci pierderile. Reducerea capitalului conduce în mod direct la frânarea creditării, iar acționarii, în acest nou context, ar putea fi nevoiți să își reconsidere planurile investiționale și modelul de afaceri.  Astfel, o mare parte din populația și companiile din România ar putea să fie în poziția să nu mai aibă acces la credite.

Piața financiară prin asociațiile sale solicită tuturor factorilor responsabili cu atribuții în buna funcționare a piețelor financiare din România realizarea de urgență a unui studiu de impact privind cele patru măsuri care se doresc a fi introduse pentru a vedea în ce măsură este afectat sectorul financiar-bancar în calitatea sa de Infrastructură Critică Națională. Semnatarii solicită în același timp opinia Băncii Centrale Europene și a Comisiei Europene privind respectarea criteriilor de stabilitate financiară, a principiilor de drept la nivel european și a liberei circulații a capitalului.

Industria financiară prin semnatarii acestei scrisori ridică semne de întrebare cu privire la modul în care a fost concepută taxa anunțată ieri de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv condiționarea acesteia de ROBOR, o dobândă stabilită de piață și care se află în afara controlului băncilor. ROBOR este rezultatul cererii și a ofertei pe piața interbancară, depinzând de o serie de factori independenți sistemului bancar. Inflația este principalul factor determinant al evoluției nivelului ROBOR.
Finanțarea a avut un rol primordial pentru ieșirea din criză a României, în condițiile în care instituțiile de credit din România au fost printre puținele din Europa care nu numai că nu au avut nevoie de bani publici în perioada de criză, ci au și păstrat fonduri în țară. Prin urmare, sistemul bancar a contribuit în ultimii ani pe plan local cu fonduri de miliarde de euro, care au susținut economia românească.

***
Industria financiară avertizează că prin proiectul de OUG românii sunt încurajați să își retragă economiile realizate prin muncă cinstită timp de 11 ani la Pilonul II de pensii, economii prin care aceștia au devenit cel mai important investitor în economia românească. Acest îndemn la retragerea economiilor îi va lăsa mai săraci în viitor, când, la vârsta pensionării, nu își vor mai putea completa veniturile necesare traiului zilnic. Pe fondul declinului demografic de notorietate această măsură va condamna definitiv românii la sărăcie și captivitate față de sistemul public de pensii, din ce în ce mai împovărat de volumul plăților pe care trebuie să le onoreze lună de lună.

Aceste măsuri pun în pericol nu doar pensiile private viitoare ale românilor, ci și economia României în ansamblu. Noul proiect de OUG va reduce semnificativ cea mai importantă acumulare de capital autohton din istorie, mărind astfel dependența țării, atât a bugetului de stat, cât și a sectorului privat, de finanțările externe. Măsurile vor avea un impact negativ masiv și imediat asupra pieței de capital și vor crește costul de finanțare a datoriei publice.

Prin aceste măsuri Guvernul creează un cadru legislativ ostil de natură să izoleze România față de mediul de afaceri internațional. În același timp, administratorii Pilonului II sunt anihilați de combinația reducerii cu 67% a comisioanelor de administrare, concomitent cu noi cerințe nerealiste de capital.

***

Industria financiară trage un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive la nivelul întregii economii pe care le poate avea introducerea unei taxări suplimentare în sistemul financiar și solicită Guvernului și Parlamentului României repararea de urgență pentru evitarea destabilizării sectorului financiar și a finanțării României.

Ne exprimăm speranța ca statul român să consolideze relația cu principalii săi finanțatori, respectiv băncile locale și fondurile de pensii, atragând astfel sprijinul unei categorii de finanțatori de ultimă instanță, care în toate perioadele de criză și-au dovedit importanța și buna credință.

Sistemul financiar își reafirmă angajamentul pentru susținerea în continuare a dezvoltării economiei locale și solicită autorităților conlucrarea în acest sens inclusiv prin evitarea unor inițiative de natură să afecteze demersurile și contribuția acestuia la creșterea economică. Reiterăm importanța predictibilității fiscale pentru un mediu de afaceri sănătos care poate susține o creștere sustenabilă pe termen lung și ne exprimăm, încă o dată, disponibilitatea către un dialog deschis, pentru indentificarea unor soluții reale ce pot contribui la dezvoltarea României.  

Semnatari:

    1. Asociația Română a Băncilor
    2. Asociația Administratorilor de Fonduri din România
    3. Asociația CFA România
    4. Asociația de Plăți Electronice din România
    5. Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România
    6. Asociatia Analiștilor Financiar-Bancari din România
    7. Asociația Română a Brokerilor de credite
    8. Asociația Societăților Financiare din România
    9. Bursa de Valori București
    10. Consiliul Patronatelor Bancare din România
    11. Uniunea Națională a Societăţilor de Asigurare și Reasigurare din România
    12. Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere și Consultanţă în Asigurări din România 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
arb
cpbr
taxa bancar
taxa robor
masuri fiscale
darea in plata