Banca Națională a României a cumpărat, în luna martie, de pe piața secundară, titluri de stat în valoare de 1,268 miliarde lei, fiind prima intrare pe această piață a băncii centrale începând din mai 2022, când achizițiile au fost, însă, foarte reduse, de numai 36,6 milioane lei. Achiziții de titluri de stat de către BNR mai ridicate decât cele înregistrate acum au mai avut loc doar în lunile aprilie și mai din 2020, la vârful pandemiei de coronavirus, când statul se împrumuta cu dificultate.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Deși achizițiile BNR au fost făcute prin acest instrument, este posibil să nu fi vizat susținerea împrumuturilor Guvernului, ci par să fi fost o operațiune derulată de BNR în scopurile proprii de politică monetară.
Potrivit calculelor Profit.ro, în luna martie, pe piața primară de titluri de stat, Ministerul Finanțelor a atras oferte de peste 15 miliarde de lei și a împrumutat 7,45 miliarde de lei, deci nu pare să fi fost necesară o intervenție a băncii centrale. Achizițiile BNR din piața secundară cresc, în general, atractivitatea titlurilor de stat pentru investitori și contribuie, astfel, la cerere mai ridicată și costuri de împrumut mai reduse.
Scopul programului de achiziții de titluri de stat este, în mod normal, de a susține lichiditatea. Cumpărarea de titluri de stat din piața secundară este un instrument pe care BNR l-a introdus la scurt timp după debutul pandemiei de coronavirus, pentru a susține lichiditatea din piață, într-o perioadă în care statul nu reușea să împrumute de la bănci și investitori suficient.
Banca centrală nu a furnizat explicații asupra achiziției.
Pe de altă parte, portofoliile de titluri de stat deținute de BNR au avut impact negativ asupra rezultatelor financiare ale băncii centrale, care a trebuit să le reevalueze în scădere, din cauza majorărilor de dobânzi, în special pe piețele externe. Ca urmare, BNR a notificat autorităților că trebuie să recupereze 2,3 miliarde de lei, reprezentând vărsăminte efectuate din veniturile sale nete, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. BNR trebuie să efectueze această operațiune după ce majorările de dobânzi, mai ales cele de pe piețele externe, au condus la reevaluarea în scădere a valorii portofoliilor de titluri de stat deținute de către bancă și au generat, astfel un impact negativ asupra rezultatelor financiare. Banca centrală nu recurge efectiv la recuperarea imediată a celor 2,3 miliarde de lei de la buget, ci suma se compensează cu obligațiile fiscale curente ale băncii către buget, care se ridică la circa 300 de milioane de lei lunar, potrivit datelor Profit.ro. Astfel, până la compensarea sumei de 2,3 miliarde lei, BNR nu mai plătește lunar obligațiile fiscale către buget.
Achiziții anterioare
Anul 2020
- aprilie - 1,88 miliarde lei
- mai - 1,61 miliarde lei
- iunie - 533,1 milioane lei
- iulie - 748,5 milioane lei
- august - 504,3 milioane lei
Anul 2021
- martie - 112,7 milioane lei
- aprilie - 134,7 milioane lei
Anul 2022
- martie - 367,3 milioane lei
- mai - 36,6 milioane lei
Anul 2023
- mar. 1,268 miliarde lei
Împrumuturile statului în luna martie
Pentru întreg anul este nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei - 68,4 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadență.
Pentru luna martie, Ministerul Finanțelor anunțase că vrea să împrumute 5,92 miliarde de lei de la bănci și alți investitori mari. Totalul subscrierilor s-a ridicat la 15,3 miliarde lei, din care statul a împrumutat 7,45 miliarde lei.
