„Contul curent nu s-a ameliorat. Aici avem o problemă. Am discutat-o și în Consiliul de Administrație, de mai multe ori. Ne așteptam ca, odată cu reducerea deficitului fiscal, deficitului bugetar, să avem transpusă, în partea cealaltă, o reducere a deficitului de cont curent. Nu s-a observat. Nu există o corelație evidentă între cele două”, spune guvernatorul Băncii Naționale.
În 2025, ponderea deficitului de cont curent în PIB a coborât la 7,4%, de la 8,1% în 2024. Deficitul bugetar s-a redus în același interval la 7,9% din PIB, de la 9,3%.
Deficitul de cont curent a urcat cu 0,9 miliarde de euro în primele 9 luni din 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, la 22,9 miliarde de euro. Deficitul din comerțul cu bunuri a urcat de la 24,2 miliarde de euro la 25,3 miliarde de euro. Ca pondere în PIB, deficitul de cont curent este de circa 5,7% din PIB în primele 9 luni, similar nivelului de 5,9% din aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul bugetar este așteptat să scadă la 6,2% din PIB în acest an, conform țintei.
Una dintre explicațiile pentru care contul curent a continuat să înregistreze un deficit ridicat este aceea că s-au făcut importuri pentru investiții, explică Isărescu. „Ceea ce nu e un lucru rău. Au făcut investiții mai multe și, deci, importurile au fost mai mari”.
O a doua explicație se leagă de competitivitatea economiei din perspectiva cursului de schimb. BNR a calculat un nivel al REER - Real Effective Exchange Rate, atât pe baza prețurilor industriale, cât și pe baza costurilor unitare cu forța de muncă.
„Și aici avem ceva care ne mai liniștește legat de faptul că nu am avut o reducere pe care o așteptam a contului curent, anume că competitivitatea de preț calculată pe baza acestor indici nu a înregistrat o deteriorare. Mai discutăm despre acest aspect, deocamdată suntem în analiză, inclusiv în cadrul Consiliului de Administrație al Băncii Naționale”, spune Isărescu.
Leul s-a depreciat față de euro în mai multe valuri. În 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale și demisia cabinetului Ciolacu. În primăvara acestui an, după ieșirea PSD de la guvernare și demiterea ulterioară a cabinetului Bolojan, inclusiv pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și mai recent în toamnă, după incertitudinile din jurul formării unui nou guvern.
„Cursul de schimb al leului după perioada aceea mai lungă de stabilitate, pe care am mai explicat-o, că stabilitatea se lega de faptul că au intrări masive de capitaluri, mai ales de fonduri europene, și cursul s-ar fi apreciat, nu depreciat. În sfârșit, au avut în loc două corecții, hai să spunem trei, în acest an, legate, bineînțeles, de criza politică”, spune Isărescu.
De la începutul anului, euro a crescut față de leu cu circa 5%, moneda românească având cea mai slabă evoluție din regiune, urmată îndeaproape de zlotul polonez. Euro a crescut cu 1% față de coroana cehească și s- depreciat cu peste 5% față de forintul maghiar.
„Așa după cum sta lucrurile, se pare că cursul de schimb este într-o zonă de echilibru. Și dacă ne uităm la REER, la Real Effective Exchange Rate, poate că ar fi bine să fie pe acolo. Dar suntem încă în așteptare”, spune guvernatorul.
„La prima de risc mai avem mult de lucru. Este cea mai slabă prima de risc dintre țările cu care ne putem compara”, adaugă Isărescu.
În piața muncii, Isărescu notează evoluția stabilă a costurilor unitare cu forța de muncă, care a susținut procesul dezinflaționist.
„Dinamica salariilor rămâne modestă, în pofida impulsului de a descreșterea salarului minim”, spune Isărescu, care adaugă că piața muncii se menține relativ relaxată.
























