Impactul crizei politice în piețe: Obligațiunile României în dolari au cea mai slabă evoluție dintre piețele emergente, după ce guvernul Veștea a fost respins de Parlament

Scăderea prețului de tranzacționare a obligațiunilor presupune că investitorii în datoria statului ar cere dobânzi mai mari la noi împrumuturi contractate de către Guvern.

Astfel, randamentul pentru titluri în dolari scadente în 2053 a crescut cu 5 puncte de bază, la 6,84%, scrie Bloomberg. Randamentele pe maturități mai scurte ale României au crescut, de asemenea. Creșterea, deși nu de amploare foarte mare, are loc pe o piață cu randamente în general în scădere pentru obligațiunile guvernelor.

CITEȘTE ȘI Creșterea cotațiilor aurului către o țintă record de 5.200 de dolari pe uncie întîmpină obstacole tot mai mari din partea poziției Fed - estimări Morgan Stanley

Această evoluție a obligațiunilor în dolari ale României are loc pe o piață în general pozitivă la acest moment pentru titluri de stat.

Important: Guvernul se împrumută în principal în lei de pe piața internă și în euro de pe cea externă, dar emisiunile în dolari sunt și ele o sursă de finanțare importantă. Trebuie menționat că investitorii judecă situația din România doar din perspectiva bonității statului, pentru care sunt importante stabilitatea politică, angajamentul pentru consolidarea finanțelor statului și păstrarea ratingului recomandat investitorilor.

Guvernul Veștea nu a primit numărul suficient de voturi pentru a fi învestit de Parlament. Erau necesare 233 voturi favorabile. Au fost doar 212 voturi exprimate, din care 189 pentru și 23 contra, din 287 parlamentari prezenți.

Acum, președintele ar trebui să formuleze o nouă propunere de premier. Dacă și aceasta va fi respinsă, se poate ajunge la dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate.

Ministerul Finanțelor a ajuns în prezent cu împrumuturile din acest an la 119 miliarde de lei, dintr-un total de 264 miliarde lei necesar pentru a acoperi în acest an deficitul bugetar și datoria veche care ajunge la plată.

CITEȘTE ȘI Acuzații în termeni vehemenți. Băncile, nou mesaj după amenzile de la Concurență: O instituție cheie a statului nu poate acționa drept unealtă de retorsiune populistă. Statul român își lovește propriul mecanism de finanțare

Ministerul Finanțelor așteaptă reducerea incertitudinilor pentru a ieși pe extern în condiții bune de piață, însă nu intenționează să emită mult pe acest instrument de finanțare, având în vedere că în anii trecuți a împrumutat mult prin vânzarea de obligațiuni de pe extern, a declarat recent Ștefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului, prezent la evenimentul PROFIT PIAȚA DE CAPITAL.FORUM.

Guvernul reduce în acest an rezerva de valută și vrea să împrumute circa 265 miliarde lei

În anul 2026 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 278,5 miliarde lei, fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de cca. 6,2% din PIB (aproximativ 127,8 miliarde lei), precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2026, în sumă de cca 150,7 miliarde lei. Volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor este estimat la 265 miliarde lei, un nivel similar anului 2025, luând în considerare o reducere a rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei de circa 2 miliarde euro, precum si volumul estimat al tragerilor din imprumuturile contractate de catre UAT-uri in valoare de aproximativ 3 miliarde lei.

Se estimează că deficitul bugetar (finanțare netă) va fi finanțat în proporție de cca 25% din surse interne și 75% din surse externe.