O fostă angajată Alior Bank câștigă în instanță daune morale de 30.000 lei acuzând hărțuire la locul de muncă, dar pierde reangajarea pe post. Poziția băncii

O fostă angajată Alior Bank câștigă în instanță daune morale de 30.000 lei acuzând hărțuire la locul de muncă, dar pierde reangajarea pe post. Poziția băncii
Adrian Dumitrache
Adrian Dumitrache
scris 21 mai 2024

O fostă angajată a Alior Bank a obținut în instanță plata sumei de 30.000 de lei drept compensare a suferințelor morale la care susține că a fost supusă ca urmare a "hărțuirii morale din partea conducerii instituției de credit", plus cheltuieli de judecată de 4.000 lei. Acuzațiile sunt ferm respinse de bancă. Pe de altă parte, magistrații au respins solicitarea de anulare a deciziei de concediere, reintegrarea pe post și plata tuturor drepturilor salariale de care ar fi beneficiat pe perioada scursă de la momentul încetării nelegale a contractului individual de muncă și până la reintegrarea efectivă.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 iunie - Medika TV - Maratonul Sănătății dentare. Parteneri: Corina Dent, Excedent, Maxilomed, Regina Maria Dental Clinics
27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a). Parteneri: Auchan, Kaufland, Liberty Steel
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar

Conform datelor din dosar analizate de Profit.ro, reclamanta a afirmat că relația cu fostul angajator a fost una foarte bună până în momentul în care ar fi intrat în conflict cu unul din managerii influenți din bancă, respectiv șefa Departamentului Antifraudă.

"Acest incident s-a suprapus și cu faptul că angajatorul a intrat într-o fază de schimbări organizaționale. A fost schimbat managementul băncii, a început o campanie de schimbare a identității vizuale a băncii (rebranding) și o restrângere de activitate", scrie în preambulul motivării unei decizii a Tribunalului București din iunie 2023.

VIDEO Microsoft a prezentat un nou tip de computer CITEȘTE ȘI VIDEO Microsoft a prezentat un nou tip de computer

Reclamanta a susținut că actele de hărțuire ar fi început în martie 2022, în urma unei întâlniri în care managerul Antifraudă ar fi agresat verbal una din colege. Ea ar fi luat apărarea colegei, fapt care ar fi declanșat reacții forte dure din partea șefei Antifraudă, care au constat în jigniri, ton ridicat al vocii, "vânarea" constantă de erori și defăimarea sa publică.

"Această agresiune a continuat timp de trei săptămâni, atât asupra sa cât și asupra unor colegi din echipa pe care o conducea. Hărțuirea la care a fost supusă s-a concretizat în următoarele: reproșuri și desconsiderare pentru opiniile sale în fiecare ședință la care a participat, mesaje în cadrul corespondenței electronice în care erau persiflați și desconsiderați profesional ea și colegii din departamentul pe care îl conducea, ton ridicat și foarte agresiv în întâlnirile fizice pe care le-a avut, de fața cu ceilalți colegi din bancă. Discuții cu alți salariați din bancă, în care era descrisă într-o lumină foarte proastă din punct de vedere profesional", se arată în document.

O fostă reprezentantă de vânzări Orange România, cu evaluări constant bune și șef interimar de magazin, dar concediată după certuri cu șeful ierarhic, obligă compania s-o reangajeze, plus salarii restante CITEȘTE ȘI O fostă reprezentantă de vânzări Orange România, cu evaluări constant bune și șef interimar de magazin, dar concediată după certuri cu șeful ierarhic, obligă compania s-o reangajeze, plus salarii restante

Reclamanta a cerut sprijin conducerii băncii, respectiv directorului general de la acea dată, dar spune că nu știe ca angajatorul să fi întreprins vreo măsură concretă pentru rezolvarea situației, având în vedere că presiunile la adresa sa au continuat, iar șefa Departamentului Antifraudă și-ar fi continuat activitatea în maniera descrisă, afectând și alți salariați.

"În luna mai 2022 a fost revocată decizia conducerii din anul 2020 prin care i se permitea să lucreze de la distanță, deși activitatea pe care o desfășura permitea acest lucru și venea periodic la birou în București. A încercat să negocieze un program care să îi permită să lucreze în continuare de acasă, dar i s-a comunicat că nu se poate și că programul trebuie să fie uniform pentru toți managerii. Acest lucru s-a suprapus cu conflictul dintre ea și șefa Departamentului Antifraudă, care are o relație specială cu conducerea, care îi permite să facă orice cu impunitate.

În luna iunie 2022 a început implementarea unui nou proiect - fluxul de retenție - în care trebuia să lucreze cu Departamentul Antifraudă. Cu această ocazie, șefa departamentului a reluat șirul de acțiuni de hărțuire morală, defăimare publică în cadrul ședințelor de lucru, țipete și urlete în spațiul comun, desconsiderarea profesională a sa și a colegilor de departament, răspândirea de informați de natură a crea o imagine proastă în ochii colegilor din bancă", mai scrie în motivare.

Fosta angajată a relatat că hărțuirea la care a fost supusă, care a culminat cu încetarea contractului individual de muncă, i-a provocat o suferință psihică și i-a afectat viața personală și sănătatea.

Se înmulțesc cazurile în care angajații primesc bani de la companii pentru hărțuire la locul de muncă. După Orange, și Ericsson trebuie să plătească daune morale de 10.000 euro CITEȘTE ȘI Se înmulțesc cazurile în care angajații primesc bani de la companii pentru hărțuire la locul de muncă. După Orange, și Ericsson trebuie să plătească daune morale de 10.000 euro

"În toată această perioadă a experimentat stări de anxietate, cu legătură directă cu starea de stres continuu în care a lucrat p perioadă importantă de timp. Nu discutam însă de stresul inerent unei activități, de neînțelegeri normale între colegi care apar ocazional și pot și ele genera stres. În cazul de față, comportamentul toxic al unui manager, agreat și susținut de conducere, a depășit cu mult limitele normalului. Având în vedere acest climat toxic generat si întreținut de hărțuirea morală constantă la care a fost supusă, reclamanta consideră că este îndreptățită să fie despăgubită. Valoarea despăgubirilor va trebui să acopere atât "daunele" cauzate, adică refacerea stării sale de sănătate la un nivel optim, cât și costurile cu profilaxia, respectiv prevenirea apariției altor afecțiuni care ar putea să apară. În plus, angajatorul, răspunzător pentru suferința psihică provocată, trebuie să repare acest prejudiciu moral. În aceste coordonate a fost solicitată compensația în corespondența inițială către angajator și în aceste coordonate solicită instanței să oblige angajatorul la plata despăgubirilor morale", mai scrie în motivare.

În replică, Alior Bank a solicitat instanței să respingă cererea de judecată și a arătat că încetarea contractului de muncă s-a realizat cu respectarea prevederilor legale, ca urmare a formării acordului părților.

Decizie importantă pentru piața muncii: Cum trebuie calculat termenul de preaviz în caz de concediere CITEȘTE ȘI Decizie importantă pentru piața muncii: Cum trebuie calculat termenul de preaviz în caz de concediere

"Manifestarea intenției de încetare a contractului de muncă a fost neechivocă, iar, în conformitate cu principiul fundamental al libertății muncii, angajatorul nu avea altă opțiune decât să ia act de această inițiativă clară a reclamantei, mai ales formulată într-un pretins context nefavorabil în care se invoca nerespectarea drepturilor esențiale ce țin de demnitatea în muncă", se arată în întâmpinarea depusă de bancă la dosar.

Instituția de credit a afirmat că pretențiile fostei angajate referitoare la daune morale ar fi profund nefondate, în condițiile în care nu se poate constata întrunirea elementelor cumulative ale răspunderii civile. Astfel, prin decizia de efectuare a unei cercetări interne, Alior Bank a analizat în detaliu ansamblul aspectelor puse în vedere de reclamantă, respectiv afirmațiile lipsite de orice probe în susținerea acestora, coroborându-le cu informații concrete rezultate din evidențele băncii.

"Referitor la pretinsa discriminare și hărțuire morală determinată de faptul că reclamantei nu i s-a mai permis să lucreze de la distanță începând din mai 2022, s-a decis modificarea programului de lucru hibrid începând din data de 02.05.2022, conform notificării trimise de departamentul Resurse Umane adresată întregului personal al băncii. Astfel, nu a fost realizată nicio discriminare sau avantajare pentru niciun coleg din cadrul băncii (a se vedea e-mailuri din data de 28.04.2022 si 17.05.2022).

A accepta un program particular în favoarea reclamantei ar fi constituit o discriminare în privința celorlalți salariați, care au trebuit să se supună noilor direcții privind modul de lucru. Totodată, reclamanta a avut cunoștință încă de la încheierea Contractului de muncă că sediul angajatorului este în București, locul muncii fiind prevăzut în Secțiunea D a Contractului de muncă, respectiv sediul băncii", mai scrie în întâmpinare.

VIDEO Umbrărescu se pregătește să intre cu utilajele pe alte proiecte din Moldova, prin înscrierea la cât mai multe licitații CITEȘTE ȘI VIDEO Umbrărescu se pregătește să intre cu utilajele pe alte proiecte din Moldova, prin înscrierea la cât mai multe licitații

Despre de faptele sesizate de reclamanta referitoare la persoanele care ar fi fost parte la acțiunile de hărțuire și bullying, banca a menționat în întâmpinare că sunt indicate un număr destul de mare de persoane, în special dintre manageri (doi din trei membri ai comitetului de management al sucursalei, conform notificării inițiale, iar apoi și cel de-al treilea membru - directorul general), managerul departamentului Antifraudă și totodată salariați din echipa din subordine. 

"Banca urmărește prevenirea hărțuirii, respectarea demnității salariaților, precum și sănătatea psihică a salariaților, acestea constituind valori solide în cultura organizațională a Alior Bank, fiind urmărită în mod constant asigurarea unui climat psihosocial de muncă propice pentru dezvoltarea profesională și socială a salariaților. În acest context, contrar afirmațiilor reclamantei fără niciun suport, până în prezent nu a mai existat niciun caz similar sesizat de vreun salariat al băncii, nicio procedură de investigație derulată sau sancțiune aplicată sub acest aspect.

În concluzie, pretențiile reclamantei referitoare la obligarea subscrisei la acordarea de daune morale sunt în mod evident neîntemeiate, ansamblul aspectelor invocate de către aceasta sunt nedovedite și nu pot constitui fapte ilicite de natură a atrage răspunderea patrimonială a băncii", se mai spune în întâmpinare.

Cei mai buni climatologi din lume se așteaptă ca încălzirea globală să depășească ținta de 1,5 grade Celsius. Mulți dintre oamenii de știință au în vedere un viitor \ CITEȘTE ȘI Cei mai buni climatologi din lume se așteaptă ca încălzirea globală să depășească ținta de 1,5 grade Celsius. Mulți dintre oamenii de știință au în vedere un viitor "semidistopic", cu foamete, conflicte și migrație în masă

Instanța a analizat documentele din dosar și a respins cererea de anulare a deciziei de concediere și, implicit, reintegrarea pe post și plata tuturor drepturilor salariale, motivul fiind că, printr-o notificare transmisă angajatorului prin executor judecătoresc, fosta angajată a solicitat, printre altele, încetarea contractului individual de muncă, prin acordul părților, începând cu data de 1 octombrie 2022.

"Astfel, instanța constată că la baza acestui demers se află inițiativa reclamantei, reflectată prin Notificarea nr. 265/09.09.2022, manifestarea intenției de încetare a contractului de muncă fiind neechivocă, și nefiind formulată sub condiția îndeplinirii cumulativ a mai multor cerințe de natură pecuniară. Instanța reține că nu afectează legalitatea măsurii încetării raporturilor de muncă dispusă în temeiul articolului 55, litera b din Codul Muncii împrejurarea că cererea privind plata celor 10 salarii compensatorii (deoarece a suferit traume emoționale permanente care o împiedică să își desfășoare activitatea în acel mediu) și a sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale nu au fost acordate de angajator. Oferta și acceptarea produc efecte din momentul în care ajung la destinatar, având un caracter irevocabil, în cazul de față încetarea contractului de muncă realizându-se prin Notificarea de răspuns din data de 23.09.2022. Decizia de constatare a încetării Contractului de muncă nr. 1004/27.09.2022, atacată în prezenta cauză, reprezintă un act unilateral prin care pârâta a luat act de încetarea contractului de muncă intervenită prin acordul părților", potrivit documentului.

Orange România pierde procesul de hărțuire morală a unui fost angajat. Operatorul va plăti daune de 10.000 euro, plus cheltuielile de judecată CITEȘTE ȘI Orange România pierde procesul de hărțuire morală a unui fost angajat. Operatorul va plăti daune de 10.000 euro, plus cheltuielile de judecată

În privința daunelor morale, din declarațiile martorilor audiați, instanța a constatat că șefa Departamentului Antifraudă a avut față de reclamantă un "comportament agresiv și șicanator", repetat sistematic, manifestat printr-un limbaj neadecvat și tonuri ridicate.

"Conform declarațiilor martorilor audiați în prezenta cauză, faptele de hărțuire la care era supusă reclamanta din partea șefei Departamentului Antifraudă se petreceau în mod săptămânal și constau în comentarii jignitoare și malițioase, adresate cu o atitudine de superioritate, de față cu organele de conducere ale băncii, colegilor care ocupau funcții de management similare cu ale reclamantei, dar și în fața subalternilor acesteia. În ceea ce privește hărțuirea la care a fost supusă reclamanta de către managerul Antifraudă, aceasta a fost dovedită fără dubiu, atât din înscrisurile depuse la dosar, respectiv prin modalitatea șefei Antifrudă de a răspunde la emailuri, cât și din declarațiile celor doi martori, aceștia considerând că atitudinea șefei Antifraudă depășea nivelul profesional al raporturilor de muncă, aceasta folosind un ton ridicat și o atitudine agresivă față de toate persoanele care nu ii împărtășeau opinia. Astfel, raportat la probatoriul administrat, instanța constată că acest comportament agresiv și șicanator la adresa reclamantei a fost repetat sistematic de la un limbaj neadecvat la tonuri ridicate.

De asemenea din depoziția martorului (...) reiese faptul că șefa Antifraudă avea un comportament agresiv cu toți ceilalți angajați ai băncii, că aceștia „erau speriați de fiecare dată când se primea un email din partea acesteia” și că reclamanta era stresată din cauza discuțiilor neadecvate și de comportamentul foarte agresiv al șefei Antifraudă", se mai arată în motivare. 

Instanța a apreciat că fostul angajator nu a făcut o investigație serioasă cu privire la modul în care conducerea a înțeles să analizeze plângerea reclamantei de hărțuire. În plus, a existat un comportament necorespunzător din partea băncii, exercitat sistematic prin prepușii săi, în perioada martie-septembrie 2022, oral sau scris, prin care s-a adus atingere personalității și demnității reclamantei.

"În ceea ce privește stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente prejudiciul moral produs reclamantei, instanța va avea în vedere consecințele negative suferite de reclamantă pe plan psihic, creându-i-se o stare de angoasă permanentă, importantă valorilor morale lezate, respectiv demnitatea și integritatea psihică ale acesteia, intensitatea ridicată cu care au fost percepute consecințele vătămării de către reclamantă, măsura în care i-a fost afectată situația familială și profesională, determinând-o în cele din urmă să dorească încetarea relațiilor de muncă cu Alior Bank.

În absența unor criterii legale pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea sunt stabilite de instanța de judecată în raport cu consecințele negative suferite de victima, importanța valorilor lezate acesteia, în ce măsură au fost lezate aceste valori, intensitatea și consecințele traumei fizice și psihice suferite, în ce măsură i-a fost afectată situația familială, socială și profesională. Prin urmare, instanța apreciază, în consecință, că suma de 30.000 de lei reprezintă o despăgubire echitabilă. Față de aceste considerente, va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale ca urmare a prejudiciului moral suferit prin acțiuni de hărțuire la locul de muncă la care a fost supusă reclamanta. 

De asemenea, va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 4.000 lei, reprezentând onorariu de avocat proporțional cu valoarea pretențiilor admise", mai scrie într-o motivare a unei sentințe a Tribunalului București din iunie 2023.

Ambele părți au făcut apel împotriva hotărârii magistraților, dar acțiunile au fost respinse de Curtea de Apel București în prima parte a lunii mai a acestui an.

Ultimele informații privind Alior Bank sunt disponibile AICI.

viewscnt
Afla mai multe despre
alior bank
hartuire
angajata
daune morale