Deputații din comisiile juridică, de buget și de industrii reunite au votat astăzi rapoarte comune de adoptare pentru patru proiecte de lege inițiate de senatorul Daniel Zamfir și parlamentari PSD, care vizează plafonarea dobânzilor, limitarea eliminarea caracterului executoriu al contractelor de credit, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută. Proiectele urmează să intre la vot final în Camera Deputaților și apoi la președintele României pentru promulgare.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Președintele ședinței, deputatul PSD Nicușor Halici, nu a permis reprezentanților băncilor să exprime un punct de vedere, pe motiv că nu au putut fi în sală și reprezentanți ai asocațiilor de consumatori (înscriși inițial la dezbateri), din cauza restricților de acces în Parlament instituite în contextul epidemiei de coronavirus. Halici chiar a cerut să fie verificat cum a fost permis accesul la ședință a reprezentanților băncilor.
Dezbaterile s-au purtat rapid, cu limitări ale intervențiilor din sală de către Halici. De altfel, nu este prima dată când proiectele lui Zamfir trec rapid printr-o ședință a comisiilor de specialitate. Inițiativele lui Zamfir reiau conținutul altora votate de Parlament și declarate neconstituționale, dar acum au și susținerea PSD, după ce senatorul a părăsit ALDE și s-a alăturat grupului social-democraților.
“Aceste proiecte sunt, practic, copii ale celor care au fost declarate neconstituționale”, spune deputatul USR Claudiu Năsui, care acuză că pachetul de legi nu va face bine consumatorilor, așa cum crede inițiatorul.
“Au fost întoarse de Curtea Constituțională exclusiv pentru că a lipsit un aviz al CES. Este doar o chestiune de formă”, răspunde Zamfir.
PL-x nr. 662/2019 - Proiect de Lege privind protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit
Proiectul de lege prevede conversia voluntară sau prin intermediul instanțelor, la cererea consumatorilor, a împrumuturilor în valută. Conversia ar urma să se facă la valoarea cursului de schimb de la data semnării contractului la care se adaugă un procent de maximum 20%. De prevederile legii ar putea beneficia consumatorii care au luat credite în franci elvețieni sau euro, care ar putea menține și costurile mai favorabile legate de dobândă (mai mici decât cele în lei în cazul creditelor în valută).
Comisia a votat, la inițiativa lui Zamfir, eliminarea art. 2 lit. d. a definiției șocului valutar. Totodată, a fost modificată definiția creditorului financiar, pentru a include și sucursalele din România ale unei instituții de credit străine, având în vedere că erau incluse doar băncile autorizate de BNR și instituțiile financiare nebancare.
Un alt articol prevede că băncile nu vor putea denunța unilateral contractul și nu pot porni executarea silită timp de 90 de zile de la momentul în care debitorii notifică că nu mai pot plăti ratele din cauza creșterii cursului.
“Doar la noi suntem în situația în care foarte mulți debitori sunt ruinați”, spune Daniel Zamfir.
Grupul USR a propus eliminarea articolului care prevede aplicarea legii și pentru creditele în derulare, însă amendamentul a picat la vot, astfel că legea ar urma să funcționeze și pentru cei care au deja împrumuturi la bancă în valută (majoritatea acordate între 2007 și 2012).
Proiectul a primit raport de adoptare cu 29 de voturi pentru și 21 împotrivă.
BNR precizează, într-un punct de vedere trimis Parlamentului, că proiectul încalcă prevederi constituționale și principii fundamentale de drept și va crește incertitudinea legislativă în domeniul financiar-bancar, prin faptul că se aplică și creditelor în derulare.
PL-x nr. 663/2019 - Proiect de Lege privind protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive
Prin proiect este eliminat caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit bancar, de leasing, ale titlurile notariale, precum și ale cambiei, biletului la ordin și cecului în relațiile cu persoanele fizice consumatori.
Executarea silită va fi mult mai favorabilă debitorului, care va avea mai multe opțiuni să se apere și să întârzie procedura. Executarea va putea fi obținută doar prin decizie a instanței, iar consumatorul va putea obține și suspendarea executării fără plata unei cauțiuni. Debitorul va putea suspenda executarea și prin formularea unui apel după acordarea încuviințării executării silite.
Chiar dacă instanța va da dreptate creditorului, după încheierea procesului care poate ține până la 3 ani, după estimările KPMG, în cazul executării silite a imobilului locuință, consumatorul va putea rămâne în casă încă un an de la finalizarea procedurii.
“Astăzi un contract de credit în sine este un contract cu titlu executoriu. Nu suntem în situația firească în care acea creanță să fie supusă unei judecăți. Introducem controlul instanței să stabilească că este certă, lichidă și exigibilă, după care să se treacă la executarea silită. Sunt debitori care abia după câteva luni de zile de la poprire ajung să câștige în instanță și pierderile sunt imense”, susține Zamfir.
De cealaltă parte, Claudiu Năsui spune că problema proiectului și a pachetului de legi este că va împinge oamenii către creditarea la negru. “Nu le vom face niciun favor oamenilor, îi livrăm în mâna cămătarilor!”.
“Noi încercăm să creăm un cadru echitabil și corect pentru toată lumea”, spune Halici.
Ovidiu Ioan Sitterli cere insistent un punct de vedere al Uniunii Executorilor Judecătorești și solicită o amânare de două săptămâni pentru obținerea unuia. Solicitarea este respinsă.
Legea ar urma să se aplice și executărilor silite în derulare.
Proiectul a fost adoptat cu 29 de voturi pentru și 21 împotrivă.
PL-x nr. 664/2019 - Proiect de Lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive
Prin acest proiect de lege ar urma să fie plafonate dobânzile la toate categoriile de credite acordate persoanelor fizice consumatori.
În cazul creditelor imobiliare, dobânda anuală efectivă nu va putea depăși cu mai mult de 2 puncte procentuale dobânda de refinanțare a BNR, aflată la 2,5% în prezent. Astfel, dobânda maximă aferente creditelor va fi de 4,5% pe an, incluzând efectul comisioanelor și a altor costuri.
Pentru creditele de consum DAE nu va putea depăși cu mai mult de 15 pp dobânda BNR. În cazul creditelor cu o valoare de sub 15.000 de lei, valoarea totală plătibilă nu poate depăși dublul sumei împrumutate.
Zamfir spune că dobânzile sunt plafonate în peste jumătate din țările europene și că în Marea Britanie sunt limitate costurile la creditele pe termen scurt la dublul sumei împrumutate.
Raluca Prună (USR) spune că ar trebui un punct de vedere de la Guvern și că este nevoie de studii de impact. “În realitate, această plafonare a dobânzii nu face bine. Pentru a avea dobânzi mai mici, trebuie să avem concurență în piața bancară. Instabilitatea pe care am văzut-o în ultimii ani nu aduce concurență. Cum s-a ajuns la această cifră de 15%. De ce nu 16 sau 14? Pare că nu e fundamentată”.
Zamfir spune că n-a inventat pragul de 15%, ci a luat referința din discuțiile cu piața și susține că intervenția este necesară pentru că media de dobândă la credite este triplă față de media UE, în timp ce dobânzile la depozite sunt similare. “Media profiturilor este triplă!”.
“Încercăm să facem un bine consumatorilor prin tăierea prețurilor. Niciodată nicăieri în lume nu se pot tăia prețurile cu inițiative legislative. Ceea ce facem este să interzicem creditarea peste un anumit nivel de preț”, spune Năsui, care adaugă că oamenii vor fi împinși spre piața neagră, pentru că băncile nu vor mai finanța acolo unde riscul depășește dobânda plafonată.
“În legile în care prețurile sunt stabilite din pixul politicienilor, iar dobânda este un preț, nu o să ne ducă nicăieri. Genul acesta de decizii se luau înainte de 1989 și se mai iau în Venezuela sau Coreea de Nord. Vom vota împotrivă”, spune și Prună.
Deputatul Iulius Marian Firczak (minorități) propune exceptarea creditelor pe termen scurt de la limitarea plafonului de 15 puncte procentuale, ca urmare a efectului de calcul al DAE. “Nu se pot încadra creditele pe termen scurt în acest plafon!”. Propunerea este respinsă la vot.
Proiectul a fost adoptat cu 33 de voturi pentru, 15 împotrivă și 2 abțineri.
PL-x nr. 665/2019 - Proiect de Lege privind protecția consumatorilor față de cesiunile speculative de creanțe
Proiectul de lege introduce un conceptul cesiune de creanță cu titlu speculativ, adică orice cesiune realizată de creditorul financiar către persoane afiliate (filiale sau firme din grup), sau care duce la creșterea artificială (termen adăugat în varianta actuală) a solvabilității creditorului financiar, respectiv la reducerea bazei de impozitare sau de taxare a creditorului financiar.
În cazul unei astfel de cesiuni speculative, cesionarul nu va putea pretinde consumatorului mai mult decât prețul real al cesiunii – cât a plătit pentru achiziția creanței -, la care se adaugă cheltuielile de executare și dobânda din ziua când cesionarul a plătit prețul cesiunii.
Zamfir spune că este vorba despre conceptul de retract litigios din vechiul Cod civil și că debitorii vor fi protejați de creanțele speculative făcute de creditori la prețuri derizorii de 5-7% din valoare.
“Nu facem decât să aducem din nou în atenție un articol care a funcționat vreo 200 de ani în România. Este vorba de retractul litigios”, spune Zamfir.
Năsui crede că acest proiect va afecta în primul rând consumatorii. “Ce se va întâmpla este că se va bloca activitatea de cesionare de creanțe. Ceea ce înseamnă riscuri mai mari pentru bancă, ceea ce înseamnă dobânzi mai mari pentru creditați”, spune Năsui.
Prevederile legii ar urma să se aplice și contractelor în derulare, în condițiile impreviziunii, care se va prezuma pentru cesiunile speculative.
Mai multe amendamente aduse de Firczak au fost respinse de comisie, care a dat, în cele din urmă raport favorabil proiectului.
Potrivit unui studiu realizat de firma KPMG la solicitarea băncilor, aplicarea prevederilor din proiectele de lege ar avea mai multe efecte negative care ar duce la o scădere a creditării și la o creștere economică mai mică.
