Decizia este prezentată ca având scopul de a readuce mai rapid inflația americană în limitele stabilite.
Majorarea, de 0,25%, vine pe fondul unei inflații care depășește cu mult ținta Fed și care este alimentată de creșterea prețurilor la energie, din cauza războiului din Orientul Mijlociu.
Rezerva Federală a hotărât să majoreze dobânda de referință cu 0,25%, la 3,75% – 4,00%, în conformitate cu așteptările experților.
Creșterea prețurilor era încă de 3,7% în ritm anual în luna iulie, potrivit indicelui PCE (cheltuielile de consum personal) preferat de Fed, situându-se net peste obiectivul său de 2%. De atunci, prețurile la pompă au crescut semnificativ.
Rezerva Federală estimează că o altă majorare a ratelor dobânzilor va fi probabil necesară până la sfârșitul anului pentru a combate inflația.
Acest lucru este vizibil în prognozele actualizate ale oficialilor monetari americani.
Potrivit medianei proiecțiilor acestora, ei estimează că ratele dobânzilor de referință se vor situa între 4% și 4,25% la sfârșitul anului, cu o treaptă mai sus față de nivelul anunțat miercuri.
Ei consideră că nu se va înregistra niciun progres în ceea ce privește inflația până atunci, indicele PCE urmând să rămână în creștere cu 3,7% în ritm anual.
Anunțul vine la două zile după ce randamentul titlurilor americane cu scadență la 10 ani a depășit pragul de 5%, o valoare la care a fost pentru scurt timp în 2023, dar și în 2007. Ulterior, randamentul titlurilor s-a stabilizat la acest nivel, însă traderii au considerat în continuare că banca centrală va majora dobânda de referință.
Este prima mărire a ratei din iulie 2023 și vine pe fondul unei inflații care este cu mult peste ținta de 2%. Inflația generală din SUA este de 3,4%, iar inflația de bază este de 2,4%.
Aceasta este și prima majorare a dobânzii de referință sub conducerea președintelui Fed, Kevin Warsh, care a fost nominalizat de președintele Donald Trump tocmai pentru că a susținut reducerea dobânzii. Trump nu și-a ascuns niciodată dorința ca ratele să fie mult mai mici.
Evoluțiile sunt puternic influențate de prețurile mari la energie, generate de războiul din Iran și impactează atât investitorii și companiile cât și restul populației.
Discursul de la Jackson Hole îl pAceasta este prima majorare a dobânzii de referință sub conducerea președintelui Fed, Kevin Warsh, care a fost nominalizat de președintele Donald Trump tocmai pentru că a susținut reducerea dobânzii. Trump nu și-a ascuns niciodată dorința ca ratele să fie mult mai mici.lasează totodată în opoziție cu președintele Donald Trump, care cere reducerea dobânzilor.
Warsh a reafirmat atunci ținta de inflație de 2% a Fed, pe care a numit-o o țintă ”fermă și fixă”. Inflația măsurată prin indicele PCE a fost de 3,7% în iulie, iar indicele prețurilor de consum indică o rată de 3,4%.
Șeful Fed a arătat că 54% dintre componentele indicelui PCE au înregistrat în ultimele 12 luni o inflație anualizată de peste 3%. În opinia sa, diferiții indicatori transmit același semnal: inflația rămâne prea ridicată.
Warsh a precizat și că dobânzile pe termen scurt rămân principalul instrument al Fed pentru îndeplinirea obiectivelor sale. Mesajul este mai dur decât cel transmis după ședința din iulie, când banca centrală a menținut rata dobânzii la 3,5%-3,75%.
AI nu va dicta deocamdată politica monetară
Warsh a temperat și ideea că dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea justifica în prezent reducerea dobânzilor. Fed analizează efectele AI asupra economiei, însă aceste evoluții nu influențează momentan deciziile de politică monetară.
El nu a oferit o indicație explicită privind decizia din septembrie, dar discursul sugerează că o majorare a dobânzilor este o opțiune reală dacă inflația nu continuă să scadă.
Poziția îl îndepărtează de Trump, care continuă să solicite dobânzi mai mici. Următoarea ședință a Fed, din septembrie, devine astfel un test important pentru direcția politicii monetare americane.















