Băncile promit măsuri "excepționale" pentru debitorii ajunși cazuri sociale în noul Cod de Conduită al industriei: stoparea unor costuri sau chiar reducerea datoriei

Băncile promit măsuri "excepționale" pentru debitorii ajunși cazuri sociale în noul Cod de Conduită al industriei: stoparea unor costuri sau chiar reducerea datoriei
scris 5 nov 2018

Bancherii promit să ia singuri măsuri pentru protejarea clienților cu credite ajunși în dificultate, adoptând un nou Cod de Conduită pe care se angajează să-l respecte întreaga industrie, într-un context în care mai multe proiecte legislative aflate în dezbaterea Parlamentului propun intervenții administrative dure în activitatea de creditare, în regulile de stingere a obligațiilor și în libertatea contractuală, invocând necesități de protecție a consumatorului.

Înainte ca proiectele senatorului Daniel Zamfir privind plafonarea dobânzilor la creditele populației, eliminarea titlului executoriu pentru contractele de credit și limitarea recuperării de la debitori a creanțelor cesionate la cel mult dublul valorii la care acestea au fost cumpărate de la bancă să intre în dezbatere finală în Parlament, băncile se angajează să ia voluntar, în cadrul industriei, măsuri de protecție a consumatorului. 

Vechiul Cod de Etică aprobat în 2009 a fost înlocuit de industria bancară cu un Cod de Conduită care include, pentru prima dată, un capitol special destinat protecției debitorilor ajunși în situații de dificultate de plată sau cazuri sociale, denumit “Principii de bune practici bancare și de conduită a băncilor în relația cu debitorii consumatori confruntați cu situații de dificultate de plată ori reprezentând un caz social”, au anunțat Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Capitolul dedicat protecției consumatorilor din noul Cod de Conduită al băncilor poate fi văzut aici.

Codul de Conduită integral disponibil aici.

Acestea includ, pe de o parte, măsuri de prevenție, pentru a identifica din timp riscul unor clienți de a ajunge în dificultate, iar pe de altă parte un ghid de soluții care trebuie aplicate, de la caz la caz, atunci când situația de dificultate deja a apărut. Codul prevede și obligația băncilor de a-și specializa personalul care lucrează direct cu consumatorii, pentru a le putea explica acestora cât mai clar riscurile și implicațiile contractelor semnate și pentru a le furniza doar produsele adecvate, ca structură și grad de complexitate (într-un subcapitol dedicat creditării responsabile).

Debitorii față de care Codul impune noi cerințe de conduită sunt cei care au contractat unul sau mai multe credite de la o bancă și care, cu bună-credință, au manifestat disponibilitate de a pune la dispoziția băncii documente și informații care dovedesc dificultatea de plată sau faptul că reprezintă un caz social și de a identifica, împreună cu banca, o soluție adecvată pentru situațiile lor particulare. În “dificultate de plată” este considerat debitorul cu situație financiară depreciată semnificativ față de momentul încheierii contractului/contractelor de credit și care nu dispune de active suficiente prin a căror valorificare să poată asigura rambursarea creditului/creditelor fără a surveni deteriorarea severă a condițiilor de viață ale sale și ale membrilor familiei. O asemenea deteriorare poate fi generată, de exemplu, de pierderea locului de muncă, de diminuarea semnificativă a veniturilor și/sau creșterea simultană a obligațiilor de plată aferente creditelor (inclusiv din cauza fluctuației cursului valutar, ratei dobânzii etc.), prevede Codul.

Atunci când cauzele intrării în dificultate de plată sunt evenimente excepționale în plan personal și/sau financiar (pentru debitor sau membri ai familiei), cum ar fi decesul, dobândirea unei afecțiuni grave sau incurabile, pierderea parțială sau totală a capacității de muncă, debitorul este considerat  “Caz social”, categorie pentru care băncile se angajează să ia și măsuri de sprijin pe care Codul le apreciază ca fiind “excepționale”, inclusiv “stoparea/renunțarea la calcularea unor costuri aferente creditului sau chiar reducerea datoriei”.

Florin Georgescu, scrisoare către senatori: Aplicarea dării în plată pentru Prima Casă ar elimina garanția statului, băncile ar suporta singure toată pierderea, ar fi sub cerințele de capital, cu risc de insolvabilitate CITEȘTE ȘI Florin Georgescu, scrisoare către senatori: Aplicarea dării în plată pentru Prima Casă ar elimina garanția statului, băncile ar suporta singure toată pierderea, ar fi sub cerințele de capital, cu risc de insolvabilitate

Pentru debitorii aflați în dificultate care nu sunt însă cazuri sociale, soluțiile prevăzute de Cod sunt:
• prelungirea duratei contractului de credit;
• schimbarea tipului contractului de credit;
• modificarea datelor de scadență ale obligațiilor de plată ale Debitorului;
• amânarea, totală sau parțială, pentru o anumită perioadă de timp, a obligațiilor de plată ale Debitorului;
• ajustarea, pentru o anumită perioadă de timp, a structurii de costuri a contractului de credit;
• modificarea nivelului și/sau tipului ratei de dobândă;
• modificarea valutei contractului în moneda în care Debitorul își realizează veniturile, utilizând cursul de schimb valutar de la data realizării modificării;
• consolidarea mai multor contracte de credit;
• acordarea dreptului de vânzare a bunului imobil ipotecat direct de către Debitor (vânzare voluntară), urmată de rambursarea anticipată, totală sau parțială a creditului garantat cu respectivul bun, utilizând integral - însă în limita valorii totale a sumelor datorate Băncii - fondurile obținute în urma procesului de valorificare a garanției.

Codul de Conduită introduce și cerințe de comunicare “accesibilă și proactivă” cu debitorii. Banca trebuie să contacteze debitorul plata întârzie mai mult de 30 de zile pentru a afla cauzele și a înțelege situația specifică a clientului, pentru a-l informa care e situația la zi a plăților/ întârzierilor de plată, ce consecințe poate avea persistența sau amplificarea întârzierilor de plată, dar și pentru a stabili soluțiile potrivite de achitare a obligații sau de sprijinire a debitorului, astfel încât să nu se ajungă la  executarea garanțiilor reale și/sau personale. Obligațiile de conduită în comunicare trebuie să se păstreze, potrivit Codului, și dacă banca mandatează o terță parte să păstreze legătura cu debitorul.

Informații înainte de semnarea contractelor

Un subcapitol al Codului de Conduită conține angajamente de “creditare responsabilă ca măsură de prevenire a situațiilor de dificultate de plată”. Astfel, băncile spun că vor urmări să furnizeze produse adecvate profilului fiecărui debitor, atât ca structură, cât și ca grad de complexitate, și să instruiască adecvat personalul care interacționează cu consumatorii, astfel încât să le poată explica inteligibil și corect principalele riscuri și beneficii pe care și le asumă. Potrivit Codului, comunicarea trebuie să fie și “proactivă, inclusiv în sensul încurajării debitorilor să își calculeze cu atenție bugetul și să se informeze corect și complet asupra tuturor caracteristicilor creditului pe care doresc să îl achiziționeze, asupra costurilor, riscurilor si beneficiilor acestuia astfel să analizeze dacă acel credit le este cu adevărat necesar și dacă își permit, pe termen lung, rambursarea lui”.

Informarea trebuie făcută încă din etapa precontractuală pentru drepturile și obligațiile ce decurg din contractul de credit. Tot înainte de semnarea contractelor bancherii se angajează să informeze clienții despre riscurile asumate prin semnarea contractului de credit, inclusiv cele referitoare la variația dobânzii, fluctuația cursului valutar, pierderea locului de muncă, diminuarea veniturilor familiei.

OMV a semnat un act adițional prin care-și majorează volumul de gaze importat anual de la Gazprom cu echivalentul producției trimestriale a Petrom CITEȘTE ȘI OMV a semnat un act adițional prin care-și majorează volumul de gaze importat anual de la Gazprom cu echivalentul producției trimestriale a Petrom

Codul de conduită face și o mențiune la desfășurarea campaniilor de publicitate a produselor de creditare. Recomandarea este scurtă și generală, aplicabilă, de fapt, oricărui domeniu, desprinsă din regulile generale ale comunicării publice: să se folosească “un limbaj cât mai clar și ușor de înțeles, astfel încât să se evite crearea de așteptări neîntemeiate ale consumatorilor”.

O recomandare specială adusă de Cod, dincolo de cele pe care legislația le cere oricum, este “încurajarea consumatorului pentru o planificare financiară solidă a veniturilor și cheltuielilor.”

Noul Cod de Conduită al industriei bancare este implementat de fiecare instituție de credit din România, spun cele două asociații semnatare, scopul declarat fiind “creșterea atenției acordate intereselor clienților în relația cu băncile și a încrederii publice în sistemul financiarbancar, prin uniformizarea standardelor de integritate și etică aplicabile între bănci și partenerii acestora precum clienții, autoritățile și angajații”.

În elaborarea acestor principii, arată ARB și CPBR, comunitatea bancară a luat în considerare recomandări primite de la asociații pentru protecția consumatorilor de servicii financiare. „Codul stabilește noi standarde de etică și reguli de conduită, care vor fi respectate la nivelul întregii industrii bancare. Sunt reglementate, într-o abordare completă, de 360 de grade, relațiile inter-bănci, dintre bănci și clienți, dintre instituțiile de credit și autorități, dintre acestea și angajați, și între angajații din cadrul sistemului bancar. Se creează astfel un cadru unic, transparent și predictibil de desfășurare a activităților de relaționare internă și externă a sistemului bancar”, spune Sergiu Oprescu, Președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB).
„Suntem determinați să ne angajăm într-un dialog substanțial și constructiv în relația cu clienții, iar noul Cod de Conduită sprijină această direcție. România are nevoie de o infuzie masivă de încredere și credem că sistemul financiar bancar poate contribui mai activ la creșterea nivelului de încredere în societate, prin asumarea trecutului, acceptarea prezentului și implicarea în crearea de prosperitate în România”, a declarat Sergiu Manea, Președintele Consiliului Director al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Asociația Română a Băncilor concentrează piața bancară din România, formată din 35 de instituții de credit active ca persoane juridice române și străine în sectorul financiar și care s-a extins prin includerea a șase noi membri afiliați, companii non-bancare.

Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înfiintat, ca primă organizație patronală a sectorului bancar din România, în aprilie 2014. Băncile fondatoare ale CPBR au fost Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank. Cele cinci bănci care compun CPBR în prezent, respectiv BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank și Bancpost, dețin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajații acestora reprezentând circa 30% din totalul lucrătorilor din sistemul bancar.
 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
credit
restante
arb
cpbr