' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Rata inflației a urcat la 6,9% pe an în octombrie, de la 6,6% în septembrie și 6,2% în august, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, gazelor naturale, dar și a prețurilor la legume și ouă, arată Banca Națională a României.
Banca a aprobat în ședința Consiliului de Administrație și noul raport de inflație, iar noua prognoză va fi publicată luni, 16 noiembrie. Prognoza de inflație este revizuită în sus, conform așteptărilor analiștilor. În raportul din august, BNR aștepta inflația la 6,1% la finele anului curent și revenirea în ținta de 1,5-3,5% în ultimul trimestru din 2027.
Noua prognoză anticipează o creștere a inflației în ultimele luni ale anului curent, pe fondul scumpirii combustibililor și energiei și a evoluției cursului de schimb al leului. Apoi, inflația ar urma să scadă gradual, intrând în țintă mai târziu decât era anticipat, în T1 2028, „sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor de prețuri provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă, precum și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată”, arată BNR.
Banca se așteaptă ca deficitul de cerere să se adâncească și în semestrul II 2026, „în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice -, și să se restrângă treptat ulterior, pe o traiectorie vizibil mai ridicată totuși decât cea previzionată anterior”.
Riscuri vin din evoluția prețurilor energiei, a petrolului și a altor mărfuri, inclusiv ca urmare a evoluției conflictului din Orientul Mijlociu, care are implicații inclusiv asupra percepției de risc și încrederii, arată BNR.
„Incertitudini rămân, de asemenea, asociate măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv”, mai arată banca centrală.
Banca mai notează și stagnarea economiei în T2, după un declin trimestrial de 0,1% în T1. Față de anul anterior economia și-a temperat contracția la -0,4%, de la -1,2%, mai ales pe fondul creșterii investițiilor, în timp ce consumul populației a scăzut.
„Cele mai recente date și analize indică o redresare moderată a activității economice pe ansamblul semestrului II 2026, inclusiv cu aportul însemnat al agriculturii, asociată însă cu o deteriorare a evoluției PIB în trimestrul III 2026 în raport cu perioada similară a anului precedent, în condițiile unor mișcări eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, arată BNR.
Scăderea vânzărilor cu amănuntul s-a înjumătățit în T3 în termeni anuali, producția industrială și-a atenuat de asemenea contracția, în timp ce construcțiile au crescut într-o dinamică accelerată, de două cifre.
BNR remarcă creșterea cotațiilor interbancare în noiembrie, precum și creșterea randamentelor titlurilor de stat în prima jumătate a lunii trecute, „inclusiv pe fondul situației politice interne”, care nu au revenit la valorile din august-septembrie, „în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al reamplificării în consecință a aversiunii globale față de risc.”
„În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecție descendentă parțială în a doua decadă a lui octombrie, dar a revenit rapid și a tins apoi să se mențină pe palierul pe care a urcat în debutul lunii”, notează BNR, care nu mai face alte comentarii legate de curs.
În piața muncii, BNR notează scăderea ușoară a efectivului salariaților în iulie și august, dar și scăderea ratei șomajului în T3, care a revenit la 6,4%, după ce urcase la 6,8% în trimestrul precedent. Intențiile de angajare pe termen scurt au scăzut însă.
Dinamica salarială a accelerat în iulie-septembrie, pe fondul majorării salariului minim, dar rămâne scăzută din perspectivă istorică, mai arată BNR.
