Imaginea dezastrului: Ministerul Comunicațiilor a cheltuit în 10 ani circa 109 milioane lei pentru proiecte IT nefuncționale sau nerealizate. Portalul eRomânia 2 a înghițit peste 52 milioane lei și nu funcționează nici astăzi

Imaginea dezastrului: Ministerul Comunicațiilor a cheltuit în 10 ani circa 109 milioane lei pentru proiecte IT nefuncționale sau nerealizate. Portalul eRomânia 2 a înghițit peste 52 milioane lei și nu funcționează nici astăzi
scris joi, 06:01

Ministerul Comunicațiilor a cheltuit de la bugetul de stat, în perioada 2007-2016, circa 109 milioane lei pentru realizarea de proiecte ale căror rezultate sunt insignifiante sau lipsesc în totalitate, risipind astfel sume importante din fonduri publice. Jumătate din aceste cheltuieli, peste 52 milioane lei, au fost alocate portalului eRomânia 2, care nu funcționează nici astăzi, în pofida promisiunilor autorităților.

Datele și concluziile aparțin inspectorilor Curții de Conturi.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Finanțele renunță la modernizarea Fiscului cu bani de la Banca Mondială. Vor cumpăra computere și softuri ca la armată și servicii secrete CITEȘTE ȘI Finanțele renunță la modernizarea Fiscului cu bani de la Banca Mondială. Vor cumpăra computere și softuri ca la armată și servicii secrete

Bani aruncați pe studii de fezabilitate

Datele relevă că, în perioada 2007- 2016, Ministerul Comunicațiilor a achiziționat nu mai puțin de 82 de studii, cu plăți suportate din bugetul de stat, în cuantum de 32,1 milioane lei.

Aproximativ 97,5% din această sumă a fost utilizată pentru achiziționarea de studii în vederea realizării de strategii, inițiative legislative, planuri naționale, norme tehnice. Banii au fost folosiți însă fără economicitate, eficiență și eficacitate, au constatat inspectorii.

Astfel, printre aceste cheltuieli se numără cele pentru 43 de studii, în sumă totală de 19 milioane lei, care au fost achiziționate pentru fundamentarea Strategiei eRomânia, în urma căreia a fost realizat un singur proiect, Proiectul eRomânia 2.

Alte 3 studii, în sumă totală de 307.038 lei, au fost achiziționate pentru fundamentarea unei inițiative legislative privind legea interoperabilității - Proiectul de Lege nr. 419/2010. Legea nu există, însă, ca urmare a faptului că proiectul a fost respins de Camera Deputaților în ședința din data de 1 martie 2011. Deși ministerul a reluat propunerea legislativă ulterior respingerii prin includerea în proiectul privind cadrul Național de Interoperabilitate, până la această dată actul normativ nu a fost aprobat.

O nouă Lege a dialogului social: Obligații în plus pentru angajatori. Cum va fi negociat contractul de muncă CITEȘTE ȘI O nouă Lege a dialogului social: Obligații în plus pentru angajatori. Cum va fi negociat contractul de muncă

Pentru alte 2 studii au fost cheltuiți 231.759 lei în vederea pregătirii Strategiei Naționale de Supercomputing și a Programului Național Supercomputing - strategie care nu există și program care nu a fost implementat. Deși studiile au fost utilizate în realizarea HG 139 din 23 februarie 2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Supercomputing, această entitate nu a funcționat vreodată.

Suma de 1,8 milioane lei a fost folosită la achiziționarea a 6 studii pentru scrierea de proiecte pentru implementarea Strategiei naționale Agenda Digitală.

Pentru alte 7 studii a fost cheltuită suma de 4 milioane lei, cu scopul fundamentării cadrului de înființare a Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT.RO și inițiativei legislative privind Securitatea sistemelor informatice. Acest din urmă proiect de lege a fost respins de Camera Deputaților inițial, iar apoi, deși aprobat într-o nouă formă de Parlament în 2014, a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională.

Piața de media din România a depășit 400 milioane euro, cea mai mare creștere după criză. Investiții accelerate în TV, online-ul pe trend ascendent, printul continuă să scadă CITEȘTE ȘI Piața de media din România a depășit 400 milioane euro, cea mai mare creștere după criză. Investiții accelerate în TV, online-ul pe trend ascendent, printul continuă să scadă

Proiecte finanțate inutil de la buget pentru proiecte ce trebuiau derulate din fonduri structurale

În perioada 2009-2010 au fost alocate alte 4,3 milioane lei de la bugetul de stat pentru achiziția de servicii de consultanță și elaborare a unor planuri strategice, reprezentând „Serviciile de consultanță pentru documentația suport la cereri de finanțare” pentru proiectele: e-Guvernare, e-Urgențe, e-Frauda, e-România, e-Turism, e-Cultura, e-Justiție, e-Asociativ, e-Participare, e-Sănătate, e-Educație, e-Administrație, e-Tax, platforma de e-educație pentru școlile primare din mediul rural.

Aceste achiziții au fost suportate de la bugetul de stat, deși erau destinate unor proiecte care trebuia derulate și implementate prin accesarea fondurilor structurale.

În consecință, studiile achiziționate în urma contractării serviciilor de consultanță aferente, nu au putut fi valorificate, iar eficiența utilizării fondurilor destinate acestora nu este reflectată în economia națională, este concluzia inspectorilor.

Sesizările penale ale Curții de Conturi, clasate pe bandă. Doar 20 de soluții de condamnare în ultimii 8 ani, cu prejudicii de 5 milioane lei. Curtea reclamase pagube de 2.000 de ori mai mari CITEȘTE ȘI Sesizările penale ale Curții de Conturi, clasate pe bandă. Doar 20 de soluții de condamnare în ultimii 8 ani, cu prejudicii de 5 milioane lei. Curtea reclamase pagube de 2.000 de ori mai mari

Portalul eRomânia - ”gaura neagră” a banilor publici

Ministerul Comunicațiilor a achiziționat în total 44 de studii pentru domeniul cercetare-dezvoltare, în valoare totală de 21,3 milioane lei, reprezentând 66,5% din totalul sumelor cheltuite pentru achiziția de studii (prin raportare la totalul de 82 de studii pentru care au fost efectuate plăți suportate din bugetul de stat, în cuantum de 32,1 milioane lei).

Cea mai mare parte a acestor studii, cu finanțări totale de 19 milioane lei, a fost utilizată pentru fundamentarea strategiei eRomânia, aprobată prin Hotărârea Guvernului 195/2010 și pentru fundamentarea grupului de proiecte eRomânia (1-3), din care a fost implementat doar proiectul eRomânia 2.

În plus, Ministerul Comunicațiilor a beneficiat de fonduri alocate de la bugetul de stat în cuantum de 52 milioane lei pentru realizarea portalului „eRomânia 2”.

”Această soluție se dorea a se poziționa ca fiind portalul național de referință prin calitatea informației și volumul informațional, însă portalul este încărcat cu informație puțină și neactualizată din anul 2013”, au constatat inspectorii Curții de Conturi.

Deși soluția de portal a fost construită pentru a fi accesată de către un număr foarte mare de utilizatori (maxim 10.000.000 utilizatori, 3.000.000 utilizatori înregistrați și 50.000 utilizatori concurenți), în fapt, până la data misiunii de audit s-aconstatat că platforma e-România a fost accesată de aproximativ 250.000 utilizatori (vizitatori).

Totodată, deși figurau ca înregistrați 892 utilizatori cu drepturi alocate de minister (username/ password), în fapt aceștia nu au utilizat sau nu au încărcat cu un conținut platforma, respectiv nu au utilizat resursele de business intelligence puse la dispoziția acestora.

DOCUMENT Parlamentul a adoptat regulile naționale pentru aplicarea GDPR. Perioada de remediere a neregulilor a fost redusă. Care sunt condițiile în care angajatorii își mai pot monitoriza angajații CITEȘTE ȘI DOCUMENT Parlamentul a adoptat regulile naționale pentru aplicarea GDPR. Perioada de remediere a neregulilor a fost redusă. Care sunt condițiile în care angajatorii își mai pot monitoriza angajații

Aceasta în condițiile în care platforma e-România a fost construită să reprezinte o platformă web de management al proiectelor, respectiv să asigure instituțiilor publice o serie de cerințe funcționale, precum planificarea și controlul tuturor proiectelor pe care le derulează instituția publică, atât din punct de vedere al timpului, cât și din punct de vedere al bugetelor, surselor de finanțare, costurilor și documentelor.

”În prezent, proiectul „eRomânia 2” este doar un portal cu informații despre toate localitățile din România, dar (...) în fapt portalul este încărcat doar cu informația din anul 2013 de către prestator și neactualizată din acel moment. Având în vedere existența altor site-uri web care oferă informații de același tip (wikipedia) sau site-urile proprii ale autorităților locale și centrale, mult mai bine încărcate și actualizate cu conținut, efortul financiar suportat de bugetul de stat nu este justificat de rezultatele obținute de utilizatori în urma implementării acestui proiect”, arată inspectorii.

Potrivit acestora, principalul motiv al lipsei de performanță a proiectului e-România îl constituie, pe de o parte, lipsa de interes a instituțiilor publice de la nivel local și de la nivel central în popularea cu informație, respectiv în utilizarea capacităților de business intelligence puse la dispoziția acestora, iar, pe de altă parte, implicarea insuficientă a ministerului în atingerea eficacității proiectului.

Decizie finală: Plata cu cardul va fi obligatorie doar pentru firme cu cifră de afaceri de peste 50.000 euro, inclusiv pentru prestatorii de servicii și comerțul cu ridicata CITEȘTE ȘI Decizie finală: Plata cu cardul va fi obligatorie doar pentru firme cu cifră de afaceri de peste 50.000 euro, inclusiv pentru prestatorii de servicii și comerțul cu ridicata

Platforma e-România nu a fost utilizată în perioada februarie 2012 și până în prezent de instituțiile publice de la nivel local și de la nivel central, dovadă stând faptul că din cei 892 utilizatori înrolați (pentru care ministerul a alocat datele de autentificare, username și password), niciunul nu a introdus content, respectiv nu a folosit capacitățile de business intelligence existente.

Profit.ro a relatat că Ministerul Comunicațiilor estima recent că portalul ar putea fi accesat la finele lunii iunie.

"În urma auditului tehnic elaborat în prima parte a anului 2018, au fost identificate unele subansamble care trebuie înlocuite, astfel încât să fie îndeplinite condițiile normale de funcționare, impuse de evoluția și dinamica mare din zona informațională. Accesarea portalului va fi asigurată imediat ce operațiunile de audit tehnic se vor finaliza, estimând că acestea se vor încheia la finele lunii iunie 2018", potrivit Ministerului Comunicațiilor.

Portalul încă nu funcționează.

Planul pentru internet gratuit în orașe inclusiv din România: Comisia Europeană a anulat prima rundă de finanțare. Motivul - o eroare de software CITEȘTE ȘI Planul pentru internet gratuit în orașe inclusiv din România: Comisia Europeană a anulat prima rundă de finanțare. Motivul - o eroare de software

Fonduri cheltuite pentru proiecte inexistente

Ministerul Comunicațiilor a primit de la bugetul alte 14,6 milioane lei pentru realizarea proiectelor Supercomputing 1 și Supercomputing 2.

Proiectul Supercomputing se dorea a fi o platformă hardware performantă care să permitărularea eficientă a unei largi diversități de aplicații mari consumatoare de putere de procesare cum ar fi, de exemplu, soluțiile cu număr foarte mare de utilizatori concurenți și cu multe procese în paralel și ,în egală măsură, exploatarea partajată de aplicații specifice domeniilor decercetare de nivel înalt (genetică, biodiversitate, geonomică, nanotehnologii,biomateriale și biocompozite, astronomie, fizica nucleului, climatologie saugeocronologie).

Proiectul ar fi trebuit să permită rularea de modelări și simulări avansate în domeniile e-Sănătate, e-Social, e-Educație, e-Statistică sau e-Mediu, dar și simulări și procesări de mare performanță care puteau transforma acest proiect într-o armă de luptă împotriva „cybercrime”.

În fapt, însă, Curtea de Conturi a constatat că Proiectul Supercomputing nu există, echipamentele achiziționate fiind utilizate de Agenția pentru Agenda Digitală a României pentru alte scopuri.

De la data achiziției echipamentelor, proiectul Supercomputing nu a funcționat vreodată, nu a produs vreun rezultat din cele așteptate în faza de fundamentare, iar în prezent echipamentele proiectului Supercomputing sunt dezmembrate din configurația prevăzută. Echipamentele au fost asamblate de Agenția pentru Agenda Digitală a României în funcție de cerințele proprii ale acesteia.

Curtea de Conturi, în control anul acesta la ASF pe tema salarizării. În 2012, ASF ar fi acordat ilegal angajaților premii, prime de vacanță sau de căsătorie însumând peste 1 milion de lei CITEȘTE ȘI Curtea de Conturi, în control anul acesta la ASF pe tema salarizării. În 2012, ASF ar fi acordat ilegal angajaților premii, prime de vacanță sau de căsătorie însumând peste 1 milion de lei

Fonduri europene neutilizate pentru proiecte finanțate tot de la buget

Ministerul Comunicațiilor a propus și solicitat spre finanțare din fonduri europene nerambursabile proiectul eAcademie pentru funcționarii publici, dar finanțarea în cuantum de 5,89 milioane lei a fost suportată de la bugetul de stat, nefiind aprobate cererile de rambursare avansate de minister din fondurile europene.

Deși acest proiect a fost asumat ca răspunzând unor necesități ale ministerului și ale altor instituții ale statului, în fapt s-a constatat că până la această dată, proiectul a fost utilizat de un număr de 9.700 cursanți unici, valoare mult sub indicatorul de performanță de 66.000 utilizatori stabilit în faza de fundamentare a proiectului pentru întreaga perioadă de 5 ani.

Mai mult, ministerul a solicitat aprobarea proiectului eAcademie pentru funcționarii publici fără a avea prevăzut în HG de înființare dreptul legal de a organiza cursuri de perfecționare a funcționarilor publici, mai exact fără a avea calitatea de furnizor de servicii de formare profesională pentru funcționarii publici.

Care sunt cei mai bine plătiți manageri ai industriei financiare a SUA. În fruntea listei este un bancher CITEȘTE ȘI Care sunt cei mai bine plătiți manageri ai industriei financiare a SUA. În fruntea listei este un bancher

În total, pentru toate studiile și proiectele considerate de Curtea de Conturi ca fiind finanțate în mod ineficient și reprezentând o risipă a banilor publici, Ministerul Comunicațiilor a cheltuit circa 109 milioane lei.

În plus, inspectorii Curții de Conturi arată că, în perioada 2007-2016, ministerul nu a urmărit în proiectele aprobate realizarea unui sistem guvernamental de cloud computing, respectiv nu s-aurmărit la nivel național o politică comună în cadrul achizițiilor de echipamente informatice care să aibă în vedere, la nivelul fiecărei autorități a administrației publice, utilizarea spațiului de stocare în cloud, deși reprezintă un domeniu de intervenție în cadrul Agendei Digitale pentru România 2020.

În urmă cu 3 ani a fost aprobată, prin HG 245/2015, Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, prin care s-a precizat realizarea Cloud-ului guvernamental, aspect care impunea totuși și aprobarea Cadrului Național de Interoperabilitate.

Totodată, în perioada 2007-2016, ministerul, în calitate de reprezentant al Guvernului în domeniul IT&C, nu a finalizat procedura de aprobare a Cadrului Național de Interoperabilitate pentru achizițiile de sisteme informatice, deși procedura a fost demarată încă din anul 2010. În lipsa unui cadru de reglementare privind interoperabilitatea sistemelor informatice, nu s-a asigurat reglementarea legală, iar ulterior procedurală, în ceea ce privește transferul informațiilor între autoritățile si instituțiile publice, între acestea și cetățean/ mediul de afaceri.

 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
it
proiecte
portal
minister
comunicatii
curtea
conturi
inspectori
bani
fonduri
buget
eromania