Pandemia de coronavirus și starea de urgență, cu regulile aferente impuse de distanțarea socială și lucrul de la distanță, în condiții de izolare sau carantină, obligă administrația publică să utilizeze semnătura electronică pentru documentele oficiale. Guvernul a adoptat luni seară o ordonanță de urgență prin care impune autoritățileor publice să accepte astfel de documente de la cetățeni și firme, utilizând servicii de certificare a semnăturii furnizate de terți. Executivul pregătise și un alt act care ar fi desemnat Serviciul de Telecomunicații Speciale să furnizeze excluiv astfel de servicii pentru instituțiile de stat.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important: În pofida faptului că, prin lege, instituțiile publice sunt obligate să accepte semnătura electronică pe orice documente, multe dintre acestea fie nu aplică legea, fie nu au sistemul necesar, după cum a relatat anterior Profit.ro. Totodată, Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă este în vigoare pentru toate statele comunitare din 2016.
Mai este bine de știut: În prezent, doar undeva la 10% dintre români interacționează online cu administrația publică sau trimit formulare online, în timp ce media europeană este de peste 35%.
În 2017, Guvernul redactase un proiect de lege pentru modificarea actualei legi a semnăturii electronice, care datează din 2001, însă proiectul nu a mai fost adoptat.
UPDATE 21.15 Guvernul a anunțat că a adoptat ordonanța care prevede că autoritățile și instituțiile publice vor avea obligația de a primi de la firme și populație înscrisurile semnate cu semnătură electronică, iar în acest sens vor putea apela la servicii specializate.
Astfel, autoritățile și instituțiile publice au obligația primirii înscrisurilor semnate cu semnătură electronică, urmând să stabilească tipul de semnătură electronică aplicabilă pentru utilizarea de către persoanele fizice sau juridice a unui serviciu disponibil online prestat de respectivele autorități.
De asemenea, în vederea primirii documentelor electronice, autoritățile și instituțiile publice trebuie să pună la dispoziție portaluri proprii sau să utilizeze instrumente puse la dispoziție de către terți.
În parelel, Guvernul a discutat în primă lectură și un proiect care desemna Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să furnizeze servicii de certificare calificată destinate exclusiv personalului autorizat din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice, în scopul îndeplinirii atribuțiilor funcționale.
Guvernul își argumenta decizia de a apela a STS pentru serviciile de certificare a semnăturii electronice în administrația publică prin: ”necesitatea asigurării continuităţii furnizării serviciilor de încredere calificată de către o autoritate a cărei activitate permite furnizarea acestora în regim continuu, inclusiv pe întreaga perioadă a desfăşurării unui caz de forţă majoră, spre deosebire de persoanele juridice de drept privat a căror activitate poate fi afectată de întreruperi ale activităţii cauzate de forța majoră”.
Actul respectiv a fost discutat doar în primă lectură de Guvern, fără a fi adoptat.
Toate partidele aflate la guvernare au evitat să creeze un cadru legal funcțional pentru implementarea pe scară largă, inclusiv în administrația publică, a semnăturii electronice.
Senatorul PSD Șerban Nicolae a inițiat proiectul de lege privind semnătura electronică, argumentând că apariția noului regulament european impune modificarea cadrului legislativ național în domeniu. Senatorul social-democrat a precizat că a preluat în proiect o serie de prevederi dintr-un proiect al deputatului USR Cătălin Drulă, legea urmând a se aplica în domeniul privat.
Prin urmare, noua propunere legislativă prevede, printre altele, că orice acte juridice semnate între părți, electronic, cu o semnătură avansată, necalificată, pot fi considerate juridic drept acte cu semnătură olografă, dacă forma scrisă a actului este solicitată doar pentru probarea lui.
Opțiunea este lăsată însă la latitudinea părților pentru a se facilita tranzactionarea online și pentru a fi în acord cu principiul consensualisrnului și a libertății formei contractuale prevăzut la art. 1178 în Noul Cod Civil. Această abordare este în concordanță cu proiectul de lege privind implementarea cărții electronice de identitate care prevede furnizarea certifîcatelor necalificate cetățenilor în scopul semnării electronice, promovat de Guvern, susține senatorul social-democrat.
”(...) Apare ca necesară reglementarea posibilității dovedirii unui act juridic prin înscrisuri în formă electronică ce poartă și un alt tip de semnătură electronică decât cea calificată. Or, în aceste condiții, în vederea asigurării unui grad ridicat de protecție, în special a categoriei consumatorilor, apreciem că este necesară indicarea limitativă a actelor juridice care pot fi dovedite prin înscrisuri în formă electronică ce poartă semnături electronice simple Bineînțeles că nu se poate discuta despre încheierea unor astfel de convenții decât cu privire la inscrisurile a căror formă scrisă este necesară ad probationem, astfel încât lipsa ori neregularitatea ei să nu afecteze existența operațiunii juridice, iar nu ad validitatem, deoarece, în această ipoteză, actul juridic, în sens de negotium, este lovit de nulitate”, arată autorul proiectului.
Raportat la contextul efectelor juridice ale semnăturii electronice, senatorul consideră că, în cazul înscrisurilor pentru care forma scrisă este cerută ad probationem, legiuitorul ar trebui să confere valoarea unei semnături olografe (bucurându-se de o prezumție de validitate) și semnăturii electronice simple, în situațiile în care:
- există o convenție referitoare la puterea doveditoare a înscrisului;
- înscrisul se referă la încheiere unor acte juridice de dispoziție de valoare redusă, de conservare sau de administrare.
Guvernul Dăncilă s-a opus unei astfel de prevederi, inițiate și de deputatul USR Cătălin Drulă, prin care unei semnături electronice calficate i se conferea efectul juridic echivalent al unei semnături olografe.
Executivul a considerat că o astfel de prevedere ar exceda cadrului de reglementare al Regulamentului și scade nivelul de încredere, situând România în afara oponunităților oferite de rețeaua europeană e/DAS.
”Precizăm că această recunoaștere a efectului juridic de echivalate cu semnătura olografă nu este recunoscut semnăturii avansate pentru simplul motiv că nu este creată cu un dispozitiv de creare a semnăturilor electronice calificate și nu are la bază un certificat de calitate emis de un prestator de servicii de încredere acreditat. În cazul semnăturilor electronice calificate datele de crearea& semnăturilor electronice nu pot să fie descoperite prin deducție și semnătura calificată este protejată în mod fiabil împotriva falsificării, utilizând tehnologia disponibilă în prezent, în timp ce în cazul semnăturii avansate nu se poate asigura acest deziderat”, argumenta Guvernul.
”Statul român are obligația de a găsi o soluție legislativă echilibrată prin care să confere efect juridic si semnăturilor electronice simple și avansate”, arată în schimb senatorul PSD.
Propunerea legislativă introduce, de asemenea, posibilitatea identificării persoanei la distanță, astfel încât să nu se creeze dezavantaje concurențiale pentru prestatorii de servicii de încredere înregistrați în România. În ceea ce privește contractarea terților de verificare a identității de către prestatorii de servicii de încredere calificați, pentru a nu discrimina prestatorii români raportat la cei străini, au fost prevăzute doar clauze contractuale care trebuie incluse și răspunderea, fără a impune obligații de notificare.
Senatorul arată că astfel clarifică și statutul actelor juridice semnate electronic de funcționari publici, astfel încât să se faciliteze debirocratizarea și comunicarea electronică între instituțiile publice, precum și între acestea și cetățeni.
Totodată, prin propunerea legislativă se stabilesc și o serie de măsuri de securitate care trebuie implementate pentru a asigura condiții minime și uniforme de siguranță în păstrarea documentelor electronice. În plus, se instituie principiul proporționalității în stabilirea nivelurilor de autentificare si identificare necesare pentru utilizarea serviciilor de e-guvernare. De exemplu, solicitarea unei informații de interes public nu va necesita stabilirea aceluiași nivel de încredere și identiflcare precum acordarea indemnizației pentru creșterea copilului.
Propunerea legislativă a fost adoptată anul trecut de Senat, iar acum se află în dezbaterea Camerei Deputaților.
