'Un exemplu important al acestei abordări este dezvoltarea fabricii de inteligență artificială de la București, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, gazda noastră de astăzi. Suntem încrezători că această inițiativă va consolida poziția României în ecosistemul european al inteligenței artificiale. De asemenea, ne așteptăm ca aceasta să creeze noi oportunități pentru cercetare și inovare, să stimuleze cooperarea și să contribuie la dezvoltarea unor soluții bazate pe inteligență artificială', a afirmat Staicu, în cadrul unui eveniment de profil.
Potrivit acesteia, inteligența artificială devine o componentă fundamentală a economiei și securității europene, iar dezvoltarea acestui domeniu presupune investiții în infrastructură, capacitate de calcul, competențe și cercetare, scrie Agerpres.
'Trebuie să ne asigurăm că Europa dispune de infrastructura, capacitatea de calcul, competențele și ecosistemele necesare pentru a transforma cercetarea și inovarea în aplicații și valoare economică', a subliniat reprezentanta MAE.
Ea a arătat că politicile europene în domeniul inteligenței artificiale trebuie să urmărească atât stimularea competitivității și inovării, cât și protejarea cetățenilor și a drepturilor fundamentale.
În acest context, secretarul de stat a evidențiat importanța securității cibernetice, în condițiile în care inteligența artificială este integrată într-un număr tot mai mare de activități economice și servicii publice.
Totodată, Clara Staicu a subliniat necesitatea consolidării cooperării internaționale, inclusiv prin schimburi de cunoștințe, experiență și bune practici între guverne, sectorul privat și mediul academic.
Referindu-se la relațiile bilaterale cu Republica Coreea, aceasta a arătat că România dorește ca inteligența artificială și alte tehnologii avansate să devină noi domenii prioritare de cooperare, în contextul progreselor înregistrate în proiectele din domeniul energiei nucleare și al industriei de apărare.
România va avea prima fabrică AI până la jumătatea lui 2027
RO AI Factory, primul proiect european de infrastructură pentru inteligența artificială (AI) care se construiește în România, va presupune investiții în echipamente de câteva zeci de milioane de euro și poate fi funcțional complet până la jumătatea anului viitor, transmite pentru Profit.ro Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI București).
ICI București va găzdui infrastructura de calcul de mare performanță pentru inteligența artificială și va furniza suportul tehnic și operațional necesar pentru instalarea, integrarea și funcționarea acesteia.
Implementarea și dezvoltarea portofoliului de servicii RO AI Factory vor fi realizate în strânsă colaborare cu co-coordonatorul proiectului, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, și cu ceilalți membri ai consorțiului.
„Proiectul RO AI Factory a demarat oficial în data de 1 septembrie 2026, după ce au fost semnate documentele între toți membrii consorțiului și Comisia Europeană, și sperăm că până la mijlocul anului viitor, deci undeva aprilie, mai, iunie, să fie funcțional total”, a declarat pentru Profit.ro Victor Vevera.
Licitațiile pentru construirea acestor centre AI sunt demarate de Comisia Europeană.
„Până la sfârșitul anului, Comisia Europeană va face o licitație internațională. Infrastructura instalată va fi în centrul de date de la ICI.
Statul român va trebui să asigure costurile cu energia, oamenii și așa mai departe”, a spus șeful ICI.
Ce investiții vor fi în această fabrică AI
„Investițiile care țin de echipamente sunt de câteva zeci de milioane de euro”, a afirmat Victor Vevera.
Ce presupune această infrastructură de calcul și cum va fi folosită
„Noi o să facem ceea ce scrie în proiect, adică să creștem gradul de adopție al AI-ului în viața de zi cu zi, începând cu zona guvernamentală și terminând cu partea de business și economie.
Noi deja am început să creăm acest ecosistem. Asta înseamnă universități, institute de cercetare, entități publice, dar și zona privată, astfel încât să poată să existe un mediu în care să se dezvolte, să se testeze și să se implementeze aplicații care să folosească AI-ul”, a spus directorul general al ICI.
„AI-ul trebuie folosit cu cap: Să ne ajute, nu să ne înlocuiască”
Directorul general al ICI consideră că România este destul de pregătită pentru revoluția adusă de inteligența artificială.
„Nivelul de pregătire al studenților este foarte bun. Mă refer la cei care folosesc AI-ul în zona de dezvoltare. Putem să aplicăm cu succes pe zona de nișă a dezvoltării de aplicații AI pentru că avem programatori foarte buni, avem ingineri de sistem foarte buni, avem zona de concept foarte bun și pe partea de cercetare stăm chiar bine”, susține Victor Vevera.
În privința pericolelor de pierdere a joburilor, din cauza adopției AI, șeful ICI susține că „pericolele sunt pentru toți aceleași” și din punctul acesta de vedere Uniunea Europeană vine cu niște reglementări care încearcă să diminueze partea de pericol.
„Orice tehnologie nouă implică și un cost în relația cu oamenii. AI-ul, pe de altă parte, aduce beneficii clar majore. Trebuie doar să învățăm să-l folosim de cap. Oamenii sunt leneși și nevoia de confort e mare. Și ești tentat să folosești AI-ul pentru orice. Da, este reconfortant să ai un partener, nu?
Ăsta e un trend foarte periculos. Să ai un duhovnic, să ai un partener, să ai un prieten, să ai un iubit, un AI care îți spune tot timpul: ești frumos, ești deștept, ești minunat! Vai ce genial ai fost astăzi! E o chestie care ține de natura umană. Va trebui să învățăm noi să ne educăm să folosim AI-ul pentru ceea ce este.
Adică să ne augmenteze și să ne ridice capacitățile, să ne fie un ajutor, să ne fie un asistent, nu să ne înlocuiască. Iar delegarea deciziei pentru tot ceea ce ține de aspectele vieții, să delegi unei tehnologii, e puțin prea futurist în clipa de față. Atâta timp cât nu ai capacitatea să poți să gestionezi dacă se întâmplă ceva și la ora asta nu este capacitatea asta”, a mai afirmat directorul general al ICI.
Cine face parte din consorțiul RO AI Factory
Alături de ICI București și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, consorțiul RO AI Factory reunește Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), Asociația Transilvania IT (ATIT), Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA), Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Asociația Romanian Digital Innovation Hubs (RoDIH).
Complementaritatea partenerilor permite conectarea infrastructurii HPC și AI cu expertiza academică și de cercetare, formarea de competențe, dezvoltarea de aplicații și relația directă cu start-up-urile, IMM-urile și ecosistemele regionale de inovare.
Ecosistemul european al AI Factories
RO AI Factory va funcționa ca parte a rețelei europene de AI Factories dezvoltată sub coordonarea EuroHPC JU, contribuind la obiectivul Uniunii Europene de a construi un ecosistem competitiv, sigur și sustenabil pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Integrarea în această rețea va permite României să participe direct la schimbul european de resurse, date, expertiză și bune practici și va crea noi oportunități pentru colaborări transfrontaliere între cercetători, universități, companii și administrații publice.
Conform calendarului de implementare pentru infrastructură, primele etape vor viza pregătirea capacităților de găzduire și instalarea sistemelor hardware, urmate de integrarea serviciilor și conectarea la infrastructurile naționale și europene. Operaționalizarea RO AI Factory este estimată până la sfârșitul anului 2027, serviciile și ecosistemul urmând să fie dezvoltate și extinse progresiv.
Prin acest proiect, România va avea la dispoziție o infrastructură proprie pentru dezvoltarea, antrenarea, testarea și validarea unor modele și aplicații de inteligență artificială, disponibilă pentru cercetare, mediul economic și sectorul public.
















