Primăriile au vândut în ultimii 14 ani peste 6.800 de locuințe ANL, care, teoretic, sunt închiriate de tineri aflați la început de carieră. După doi ani marcați de pandemie, în care vânzările au scăzut drastic, în 2022, statul a reînceput să vândă mai multe locuințe decât reușește să construiască într-un an.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Statul a construit circa 36.000 de apartamente de închiriat prin programul destinat tinerilor sub 35 de ani, iar din 2009, primăriile au primit libertatea de a le vinde.
Anul trecut, statul a vândut 1.011 apartamente ANL și a construit 609 locuințe. Spre comparație, în 2021, statul a vândut 264 de apartamente ANL și a construit 698 de locuințe, în 2020, statul a vândut 281 de apartamente ANL și a construit 1.041 de locuințe, iar în 2019, a vândut 613 apartamente ANL și a construit 460 de locuințe.
Cu alte cuvinte, după ce pandemia a condus la situația în care volumul de locuințe construite de stat a trecut peste vânzări pentru a doua oară în 7 ani, raportul s-a inversat în 2022, iar vânzările au depășit cu 66% volumul nou construit. Anul trecut s-a marcat cel mai bun ritm de vânzări din 2016 încoace și al doilea an cu cele mai mari vânzări din ultimii 14 ani, după cum se poate vedea din infograficul de la finalul articolului.
Dintre locuințele livrate de stat anul trecut, 498 sunt de închiriat tinerilor, un număr similar cu cel din anii anteriori, 91 sunt locuințe de serviciu și 21 pentru romi, potrivit datelor transmise de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), la solicitarea Profit.ro.
În toamna anului 2021, primăriile aveau întocmite documentațiile necesare demarării procesului de vânzare în cadrul a 12.860 de apartamente ANL.
Pentru acest an, statul a alocat un buget de 55,8 milioane lei pentru construcția de locuințe derulate prin ANL, cu 15% peste nivelul alocat anul anterior. Din suma bugetată pentru acest an, 40,5 de milioane de lei sunt destinați construcției de locuințe de închiriat tinerilor, 13,5 milioane de lei pentru locuințe de serviciu și 1,8 milioane de lei sunt alocați programului de locuințe sociale pentru romi.
Statul a renunțat să mai finanțeze în 2023 programul renașterea satului românesc, dedicat construcției de locuințe pentru specialiștii angajați în serviciile publice și lansat de Elena Udrea în 2010 cu promisiunea livrării a 25.000 de locuințe.
Cheltuielile alocate în acest an programelor cu finanțare rambursabilă sunt de 68,62 milioane lei, cu peste 50% mai mari față de anul trecut. Din această sumă, 64,6 milioane lei sunt destinați construcției de locuințe de închiriat și 4 milioane de lei pentru locuințe de serviciu.
În consecință, sunt incluse la finanțare 5.187 de locuințe pentru tineri, destinate închirierii, din care se află în execuție 2.167 de unități; alte 616 locuințe de serviciu, din care se află în execuție 227 de unități și 42 de locuințe sociale pentru romi.
După o perioadă de închiriere de minim un an, chiriașii locuințelor ANL pot opta pentru cumpărarea locuinței. Până acum, varianta preferată de peste 60% dintre cumpărători a fost achitarea de rate lunare către primării, după plata unui avans de 15% (în medie circa 5.000 de euro) și a unei dobânzi egale cu dobânda de politică monetară stabilită de Banca Națională a României plus două puncte procentuale. Totuși, majorarea dobânzii de politică monetară la 7% a făcut mai puțin avantajoasă această variantă comparativ cu dobânzile de pe piața creditelor ipotecare. Pe locul doi în topul preferințelor au fost sursele proprii de capital și abia apoi programul Prima Casă/Noua Casă.
După ce ani la rând prețul de vânzare al locuințelor ANL a fost stabilit anual de ministerul dezvoltării prin comunicarea unei valori de înlocuire, din 2021, prețul de vânzare reprezintă valoarea de investiție a construcției, diminuată cu contravaloarea chiriilor plătite, care reprezintă recuperarea investiției și care se calculează în funcție de durata de funcționare a clădirii, și actualizată cu rata inflației. Spre exemplu, un apartament cu o suprafață construită desfășurată de circa 84 de metri pătrați recepționat în 2005, pentru care s-a plătit lunar o chirie de circa 100 de lei, este pus la vânzare de primării cu un preț de circa 184.000 de lei, echivalentul a circa 37.000 de euro.
Regulamentul specifică faptul că aceste apartamente se adresează persoanelor care nu își permit să cumpere sau să închirieze o locuință de pe piața liberă, adică tinerilor cu venituri sub medie. În aceste condiții, apare întrebarea de unde au aceștia bani să achite integral prețul locuinței sau să contribuie cu un avans de 15%? Un posibil răspuns este nerespectarea criteriilor de acordare a acestor locuințe sau faptul că mulți chiriași continuă să ocupe astfel de apartamente și după împlinirea vârstei de 35 de ani.
