Acestea vizează limitarea volumului mărcii proprii a magazinelor, uniformizarea adausului comercial pentru aceeași gamă de produse, eliminarea refacturării rabatului și remizelor și reglementarea discount-ului.
Comisia Europeană a lansat o revizuire a Directivei 633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, scrie News.ro
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a propus patru puncte esențiale prin care se pot elimina practicile comerciale neloiale.
”Marca proprie ar trebui să nu mai depășească 20% din volumul realizat de către magazinele de retail la nivelul Uniunii Europene. Nu putem vinde un litru de lapte, marca proprie, în România cu 1 euro, iar marca producătorului să aibă preț de 2 euro la raft”, a transmis ministrul Florin Barbu.
O altă propunere transmică de ministru vizează adausul comercial: ”Acest adaos comercial nu trebuie să fie diferit pe aceeași gamă de produs, pentru că, să știți, sunt foarte multe produse din aceeași categorie, cu adaos comercial practicat de 20%, dar și unele produse care au adaos comercial de 150%”.
O altă propunere adresată de ministrul Agriculturii se referă la eliminarea refacturării rabatului și remizelor.
”Degeaba încheie un producător un contract cu un distribuitor sau un magazin de retail, atâta timp când, după vânzare li se face o refacturare de aproape 25% din valoarea produselor. În al patrulea rând, discount-ul, pentru că discount-ul duce la vânzarea sub costul de producție al produselor. Toate aceste lucruri trebuie introduce în modificarea privind practicile comerciale neloiale a Directivei 633, astfel încât să putem echilibra piața, iar producătorii și fermierii să aibă acces cu produse la raft.”, a mai declarat ministrul Florin Barbu.
Consumul de alimente a scăzut cu aproape 30%, unitățile de procesare merg pe pierdere, spune ministrul Agriculturii
Puterea de cumpărare a românilor a scăzut, iar consumul de alimente s-a redus cu aproape 30%, spunea recent ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
Asta face ca unitățile de procesare să ajungă la pierderi.
Ministrul a anunțat că va prezenta un proiect ca adausul comercial să fie plafonat la 20% la toate produsele alimentare, în cazul în care inflația este mai mare de 5%, cum este în prezent, scrie News.ro.
”Încă din 1 august, eu tot am spus că puterea de cumpărare și partea de alimente în România a scăzut și va scădea”, a afirmat la Antena 3, ministrul Agriculturii.
Acesta avertizează că a scăzut cu ”aproape 30%” consumul la alimente.
”Gândiți-vă ce repercursiuni poate avea asupra industriei alimentare. Pentru că, atunci când aceste unități de procesare nu realizează volumele necesare, ei merg în pierdere. Pentru că au foarte mulți angajați, aceste unități de procesare mari nu se opresc, merg 24 din 24, iar atunci când nu ai volumele necesare, pe care să le realize în aceste unități de procesare, sigur, aceste unități merg pe pierdere”, a precizat ministrul Agriculturii.
Florin Barbu a anunțat că va propune plafonarea adausului comercial, în funcție de inflație.
”În momentul de față, inflația cred că a ajuns undeva la 10%. Am luat o decizie și voi prezenta un pachet ca să nu mă mai acuze toți economiștii și cei care se pricep la partea de economie că intervin în piață. Nu mai intervin în piață. Intervin asupra inflației, cu un mecanism foarte simplu. Sigur, va fi un act normativ. Atunci când inflația este peste 5%, se face o plafonare a adaosului comercial, dar la toate produsele agroalimentare, nu numai la cele de bază, pentru că acel adaos comercial practicat pe alimentele de bază s-a dus pe alte produse agroalamentare”, a declarat Florin Barbu.
El a precizat că inclusiv Consiliul Concurenței a sesizat creșteri la anumite alimente care nu erau incluse în Ordonața privind alimentele de bază, scrie News.ro.
”În cazul în care inflația este sub 5%, piața rămâne liberă”, a precizat ministrul, precizând că adausul comercial vrea să-l plafoneze la 20%, în cazul unei inflații mari.
Retailul, la cea mai slabă creștere din ultimii 12 ani. Este așteptată o revenire în 2026
Vânzările cu amănuntul ale firmelor aproape au stagnat în 2025, pe fondul încetinirii creșterilor salariale și a inflației ridicate. În 2026 este așteptată o revenire a cifrei de afaceri în retail, mai ales din a doua parte a anului. Ultima lună din 2026 a arătat o oarecare ameliorare.
Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, ajustată cu inflația, a crescut cu doar 0,2% în 2025, cel mai slab rezultat anual după 2013, și în puternică încetinire față de dinamica de 8,6% din anul electoral 2025.
Vânzările de alimente au scăzut în termeni reali cu 2,7% anul trecut, în timp ce vânzările de mărfuri nealimentare au urcat cu 1,9%, iar cele de carburanți cu 1,5%. În 2024, vânzările de bunuri nealimentare creșteau cu o rată fulminantă de aproape 15%, similar rezultatelor din 2016 și 2017, când salariile bugetarilor erau majorate puternic.
„Creșterea mai redusă a salariilor și inflația ridicată au afectat vizibil consumul”, arată Rareș Racoviță, economist la BCR.
Un efect semnificativ asupra salariilor l-a avut anul trecut înghețarea din sectorul bugetar, după creșteri de două cifre în 2024, în contextul derivei bugetare. În industria prelucrătoare, dinamica salarială nominală s-a redus de la peste 10% la circa 6%, comparativ cu 2024.
Pe ansamblul economiei, dinamica anuală a salariului net s-a redus de la 13% în decembrie 2023 și 11% în decembrie 2024, la circa 4% în noiembrie 2025.
De la mijlocul verii, pe fondul creșterii facturilor la energie și apoi ca urmare a majorării taxelor pe consum (TVA și accize), inflația aproape s-a dublat de la 5% la circa 10% pe an. Acest lucru a făcut ca dinamica reală a salariilor să treacă în teritoriu negativ, la circa -5%, de la o creștere de aproape 6% în decembrie 2024, respectiv peste 8% în decembrie 2023.
Datele privind vânzările pe 2025 arată că acestea au stat aproape de nivelul din 2024. Totuși, deteriorarea vânzărilor a fost mult mai vizibilă în a doua parte a anului, efect cumulat al inflației ridicate și scăderii încrederii consumatorilor.
Astfel, dacă între ianuarie și iunie dinamica anuală a scăzut treptat de la 4% la 2,6%, în august aceasta a plonjat la -2,2%, apoi la -4,1% în octombrie. În decembrie, vânzările au crescut cu 0,6% față de noiembrie și dinamica anulă s-a îndreptat ușor până la -2%, cel mai bun rezultat al ultimelor 5 luni.
BCR se așteaptă la o accelerare la 3,2% a vânzărilor retail în acest an, o rată situată între creșterile înregistrate în 2022 și 2023.
„Consumul privat va rămâne probabil redus, deoarece se preconizează că creșterea salariilor reale va rămâne negativă în prima jumătate a anului 2026. Indiferent de situație, am putea observa o oarecare îmbunătățire în a doua jumătate a anului, deoarece se așteaptă ca inflația să decelereze, ceea ce ar putea aduce un impuls de creștere pentru vânzările cu amănuntul”, arată Racoviță.
UniCredit arăta, într-un raport publicat cu ocazia datelor pe noiembrie, UniCredit arăta că se așteaptă ca dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul să rămână în contracție până la jumătatea lui 2026, având în vedere corelația ridicată între creșterea reală a salariilor și cheltuielile de consum.
Salariile bugetarilor au rămas înghețate și în 2026, pentru al doilea an la rând. De asemenea, pensiile sunt înghețate în acest an.
La începutul anului au mai crescut unele impozite, în principal legate de afaceri – precum impozitul pe dividende. În cazul populației au fost majorate impozitele locale pe proprietăți, în unele cazuri fiind mai mult decât duble, pe imobile și autoturisme.
Moralul consumatorilor a continuat să se deterioreze și în ianuarie a căzut la cel mai redus nivel după recesiunea din 2010-2011, fiind chiar sub nivelurile din pandemie.
Consumul populației a contribuit cu 0,3 puncte procentuale la creșterea PIB de 0,8% din primele trei trimestre din 2025, în timp ce contribuția investițiilor a fost de 1,2 pp. Economiștii se așteaptă la o accelerare a creșterii economice în acest an, susținută aproape exclusiv de cheltuielile cu investițiile, în contextul intrărilor mai mari de fonduri europene, mai ales a celor de final de PNRR.
