Unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România, aflat mai mereu în primele zece poziții în topul celor mai bogați români, Marius Cristescu, crede că Clisura Dunării, unul dintre cele mai pitorești locuri din România, ar putea deveni și unul dintre cele mai importante puncte de atracție pentru turiștii străini dacă statul ar investi în două porturi turistice, cu puncte vamale, astfel încât străinii care vin pe croaziere să poată debarca și face excursii de o zi în zonă. Astfel, s-ar putea "trezi din adormire" județele Caraș-Severin și Mehedinți, care în primul an după aceste investiții și-ar dubla numărul de turiști, estimează Cristescu.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Clisura Dunării poate fi la fel de importantă pentru turismul Românesc precum Marea Neagră, pentru că lungimea Dunării în acea zonă, de la intrarea în țară până la Porțile de Fier, depășește lungimea litoralului românesc. Clisura poate fi viitorul El Dorado al turismului românesc dacă statul va face în zonă două porturi turistice, cu puncte vamale, astfel încât străinii care vin pe croaziere pe Dunăre să poată coborâ și să poată face excursii de o zi", spune Marius Cristescu pentru Profit.ro.
El arată că nici insulele Rhodos sau Corfu, de exemplu, nu s-ar fi dezvoltat niciodată din punct de vedere turistic dacă n-ar fi avut porturi în care să coboare turiștii. Exact așa se întâmplă și cu Clisura Dunării, care nu beneficiază de porturi turistice și nici de puncte vamale, astfel încât vapoarele care vin cu turiști din Germania, Austria sau Ungaria nu pot opri în zonă sau la Cazane.
Clisura Dunării, susține Cristescu, este considerată la nivel european drept cel mai frumos loc de parcursul unui râu de pe continent, dar, cu toate acestea, România nu știe să atragă în zonă turiștii străini. "România nu beneficiază de turiștii străini în acest loc minunat, iar pentru a-i putea atrage nu trebuie decât să facă un port turistic, cu punct vamal, la Moldova Nouă și unul la Orșova, două bacuri care să facă curse între malul românesc și cel sârbesc în aceste zone și facilități pentru autocare", arată omul de afaceri.
Marius Cristescu crede că turiștii străini, odată coborâți în această zonă, ar putea vizita Herculane sau ar face plimbări cu bicicleta, dacă statul ar investi în piste în zonă și într-un serviciu de închirieri de biciclete ori, de asemenea, ar putea ajunge foarte ușor la cascada Bigăr. "Apoi, după o zi în zonă, acești turiști ar putea pleca fericiți mai departe, pe croazieră. În sezon, trec minimum 1.000 de turiști străini în croaziere pe Dunăre, iar foarte mulți dintre ei s-ar opri în Moldova Nouă și Orșova dacă s-ar face aceste investiții. În plus, două județe - Caraș-Severin și Mehedinți s-ar putea trezi din adormire și după primul al și-ar putea dubla numărul de turiști străini", adaugă Cristescu.
El spune că aceste investiții ar atrage în zonă mulți investitori în turism, care și-ar deschide hoteluri și pensiuni.
"Este singurul loc din Europa între două țări unde, pe o distanță de 100 de kilometri, nu există niciun punct de frontieră, așa că aceste investiții - porturi turistice cu puncte vamale, bacuri între cele două maluri, facilități de autocare și piste de biciclete - ar putea fi luate în calcul atunci când se vorbește de proiecte transfrontaliere la Dunăre. Este nevoie de un astfel de proiect, foarte serios", adaugă omul de afaceri.
Marius Cristescu deține, împreună cu fratele său Emil, hotelurile Timișoara și Nord din Timișoara, hotelul Timișoara din Sânicolaul Mare și complexul turistic și de agrement Arsenal Park de la Orăștie. În afara hotelurilor, Marius și Emil Cristescu dețin în jur de 30 de firme din diverse domenii, de la industria chimică, foraj petrolier și comerț la transport și imobiliare. Frații Cristescu sunt și proprietarii uzinei și ai parcului industrial Faur din București.
