Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Hotărâre privind aprobarea unui masterplan pentru dezvoltarea turismului balnear, document ce propune, între altele, crearea unui grup de lucru și a unor linii de produse “anti-ageing” (împotriva îmbătrânirii) pe bază de apă termală sau minerală, precum și numirea unor ambasadori ai sectorului balnear, dar și introducerea unei noi ocupații în România, de “animator de stațiuni turistice”.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Grupul de lucru “anti-ageing” va include medici, paramedici, actorii turistici ai stațiunii, primăriile și alți prestatori cu relevanță din stațiunile care propun sau vor să propună produse împotriva îmbătrânirii, susțin autorii proiectului., scrie News.ro
“Este foarte important ca repoziționarea sectorului balnear să fie un proces complex întreprins la nivel național, care să articuleze diversele specializări și specificități locale prin integrarea lor în cele trei poziționări propuse la nivel național: turism balnear “verde” (legat cu ecoturismul), turism balnear medical și turism anti - îmbătrânire. În acest fel se asigură concomitent preluarea activelor valoaroase moștenite (competente și abilități medicale, tratamente balneare cu tradiție, personal, etc) și poziționarea atractivă pe piața europeană, proces ce prespune o coerență optimă între modernizarea unor produse de turism balnear și crearea unora noi”, arată proiectul redactat de Ministerul Economiei.
Autoritățile vor să dezvolte un cluster balneo-turistic verde la nivel național, care să asigure dezvoltarea și promovarea produselor de turism balnear și de ecoturism pe piața internatională.
Acesta va fi lansat sub egida Autorității Naționale pentru Turism (ANT) pentru a coordona includerea a două produse-cheie ale turismului românesc: turismul balnear și ecoturismul.
Clusterul ar trebui să ajute stațiunile balneare să găsească finanțările necesare și parteneri privați pentru a dezvolta produse turistice inovante.
Bugetul clusterului va fi de 30.000 euro, iar ulterior clusterul va deveni autonom prin cotizația membrilor și prin folosirea fondurilor europene.
CITEȘTE ȘI Autoritatea Națională pentru Turism: Unele agenții au fost închise natural sau și-au mutat sediul, fără să ne anunțe De asemenea, masterplanul pentru dezvoltarea turismului balnear propune crearea unei “Destination Management Organization”, o asociație a actorilor publici și privați interesați de dezvoltarea turismului medical din România, în special a componenței sale balneare.
“Vor putea fi identificați unii «ambasadori» ai sectorului balnear românesc - sportivi, actori, muzicieni - care să prezinte virtuțile curative ale resurselor naturale din România și produsele oferite”, se arată în masterplan.
În plus, în cadrul clusterului va fi înființată o comisie specială unde vor fi invitați arhitecți, peisagiști, firme specializate în amenajare urbană și reprezentanți ai administrației publice centrale și locale “pentru a defini acest set de criterii care va permite îmbunătățirea patrimoniului cultural și natural al stațiunilor și diversificarea produselor turistice”.
Proiectul menționează că instituirea cadrului legal care să permită realizarea acțiunilor prevăzute masterplanul turismului balnear “este o condiție sine qua non pentru crearea premiselor de dezvoltare a destinațiilor turistice balneare din România, a României ca destinație, dar și a acestei forme de turism”.
Potrivit documentului, produsele turistice care se bazează pe mediul natural și sălbatic, chiar dacă mai puțin atractive în prezent din cauza lipsei infrastructurilor, vor deveni extrem de competitive, „România având un cadru natural bine prezervat și sălbatic printre cele mai impresionante în Europa”.
În masterplan se arată că sosirile turiștilor străini în stațiunile balneare îngistrează creșteri solide, plecând însă de la niveluri foarte joase, reprezentând sub 10% din totalul fluxurilor turistice din stațiunile balneare.
În ultimii ani, s-a constatat și o scădere a duratei medii a sejurului în statiunile balneare, chiar dacă acesta rămâne sectorul turistic cu unul dintre cele mai lungi sejururi medii.
“Este totuși îngrijorător faptul că scăderea sejurului mediu în stațiunile balneare este datorată unei scăderi generale de frecventare (sosiri mai puține) și nu migrării întregului sector către produse de tip wellness/sejur scurt”, menționează proiectul.
Aceștia argumentează că turismul reprezintă una din cele mai dinamice ramuri ale economiei naționale, în cadrul căreia turismul balnear are rolul de a valorifica resursele naturale și cele amenajate în cadrul stațiunilor.
România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil, astfel că aproape o treime din apele termale și minerale de pe continent se găsesc în țara noastră.
„Angajarea directă a peste 500.000 de persoane și sprijinirea unui număr suplimentar de 1,2 milioane de locuri de muncă în domenii conexe face că sectorul să fie unul dintre cei mai mari angajatori din Uniunea Europeană atât în domeniul asistenței medicale, cât și a turismului - în special în regiunile în care industria este mai puțin dezvoltată”, menționează proiectul.
Dintre toate segmentele de turism din România, turismul de sănătate este singura formă de turism care se bazează pe un potențial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil și independent de condițiile atmosferice, argumentează autorii.
În alte state europene, stațiunile balneare înseamnă o afacere mult mai mare. La nivelul Uniunii Europene, stațiunile balneare înregistrează o cifră de afaceri de peste 20 miliarde de euro, arată proiectul.
