Moneda turcească s-a depreciat după ce Recep Tayyip Erdogan a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale, organizat duminică, prelungind cu cinci ani ceea ce este deja cel mai lung mandat de președinte al Turciei, astfel că investitorii caută indicii cu privire la momentul în care va relaxa controlul asupra piețelor financiare, transmite Bloomberg.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Luni dimineața, lira turcească s-a depreciat cu 0,3% până la 20,03 lire pentru un dolar, aproape de minimumul istoric, pentru ca în jurul orei 6:40 a.m. să se tranzacționeze la 20,01 lire pentru un dolar, scrie Agerpres.
Analiștii de pe Wall Street se așteaptă la noi deprecieri pentru moneda turcească, banca Morgan Stanley avertizând că ar putea ajunge la un curs de 26 de lire pentru un dolar mai repede decât se preconiza, pentru a urca la 28 de lire pentru un dolar la finele anului, dacă Erdogan va continua cu politica sa de a menține intenționat dobânzile la un nivel redus. Analiștii de la Wells Fargo & Co se așteaptă al un curs de 23 de lire pentru un dolar încă de la finele acestui trimestru.
"Victoria lui Erdogan nu este un semnal de încredere pentru investitorii străini. Cu o inflație foarte ridicată, dobânzi reduse și fără rezerve valutare, o criză dureroasă care să afecteze toate activele ar putea să se prefigureze", susține Hasnain Malik, analist la Tellimer în Dubai.
Conform rezultatelor preliminare neoficiale difuzate de agenția publică Anadolu, după numărarea a 99% dintre buletinele de vot, Recep Tayyip Erdogan a obținut 52,1% din voturi, iar Kemal Kiliçdaroglu 47,9%.
Abordarea neortodoxă a lui Erdogan cu privire la dobânzi, potrivit căreia dobânzile ridicate favorizează inflația, a lăsat piețele la mâna unui mix de reglementări și intervenții ad-hoc, astfel că noi măsuri sunt introduse informal sau de la o zi la alta. În aceste condiții, investitorii străini au plecat, iar deținerile străine de acțiuni și obligațiuni turcești au scăzut cu aproape 85%, sau 130 de miliarde de dolari, începând din 2013.
Politicile economice ale lui Erdogan au fost unele costisitoare, Banca Centrală a Turciei cheltuind aproape 200 de miliarde de dolari în ultimul an pentru a susține lira, rezervele valutare au coborât în teritoriul negativ iar inflația a urcat la 80% anul trecut.
"Este evident că modelul economic actual nu funcționează. Cel mai probabil, Erdogan este conștient de acest lucru și o tranziție modestă la o politică mai ortodoxă în viitorul apropiat este probabil pentru că altfel nu este sustenabil. Orice semnal în această direcție ar fi salutat de piață", spune Burak Cetinceker, manager de fonduri la Strateji Portfoy în Istanbul.
Un prim semnal cu privire la o eventuală modificare a mixului de politici ar putea veni odată cu numirile în pozițiile economice cheie, precum cele la Ministerul Finanțelor și Banca Centrală. Toți miniștrii actuali au câștigat locuri în Parlament la primul tur de scrutin, care a avut loc în urmă cu două săptămâni, la care vor trebui să renunțe dacă vor fi numiți în poziții din cabinet.
