Ungaria a încălcat dreptul european prin introducerea sub incidența penală a ajutării solicitanților de azil pe care îi respinge în mod arbitrar la frontieră începând din 2018, a stabilit, printr-o hotărâre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), relatează AFP.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
”Prin pedepsirea penală a oricărei persoane care furnizează un ajutor în depunerea unei cereri de azil, Ungaria și-a încălcat obligațiile care-i revin”, anunță într-un comunicat Curtea, cu sedul la Luxemburg, scrie News.ro.
Comisia Europeană a depus recurs la cea mai înaltă jurisdicție UE, în urma adoptării în 2018 a unei legislații - denumită ”Stop Soros” de către autoritățile de la Budapesta - care face din ajutarea solicitanților de azil o faptă penală.
Legea poartă numele miliardarului american de origine ungară George Soros, oaia neagră a premierului suveranist Viktor Orban, care îl acuză de faptul, prin intermediul ONG-urilor sale, de o orchestrare a unei ”imigrații masive” către UE.
Legea instituie o pedeapsă de până la un an de închisoare împotriva oricui ajută o persoană care a intrat în mod ilegal în Ungaria dintr-o țară care nu face parte din spațiul Schengen, în cazul în care viața acestei persoane nu este în pericol în mod imediat.
Același pachet legislativ limita puternic posibilitatea obținerii azilului într-un stat membru UE din 2004.
”Prin respingerea ca inadmisibilă a unei cereri pe motivul că solicitantul a venit prin alt stat în care nu este expus la persecuții”, Budapesta a încălcat de asemenea dreptul UE, subliniază CJUE.
Curtea a respins argumentele Ungariei, aflată la marginea unei părți a frontierei externe a spațiului Schengen de liberă circulație.
Budapesta anunța că lupta în acest fel împotriva imigrației ilegale, în contextul în care solicitanții de azil au traversat țări ”sigure”, ca Serbia, în care ar fi putut să ceară o protecție.
CJUE îndeamnă Ungaria ”să se conformeze hotărârii cât mai curând”.
Comitetul Ungar Helsinki (HHC), o asociație de apărarea drepturilor refugiaților, a salutat această hotărâre și a adăugat că nu nu s-a lăsat ”intimidat de amenințare”.
”De când a fost adoptată legea, HHC a ajutat 1.800 de solicitanți de azil. De-acum ne putem servi din nou clienții fără amenințarea închisorii”, a declarat AFP copreședinta HHC Marta Pardavi, care și-a exprimat speranța ca Guvernul ”să nu saboteze aplicarea” hotărârii europene.
Această hotărâre este ultima dintr-o serie de hotărâri împotriva nerespectării de către Ungaria a directivelor europene în domeniul dreptului azilului.
După ce s-a conformat în mod sistematic acestor hotărâri, Ungaria a contestat pentru prima oară, recent, primatul dreptului european și a intrat într-o înfruntare juridică cu Bruxellesul.
Curtea Constituțională de la Budapesta examinează în prezent altă hotărâre cu privire la azil, pronunțată în decembrie 2020, pentru a stabili dacă este conformă dreptului național.
Acest lucru a determinat Comisia Europeană să lanseze o procedură cu privire la ”nerespectare”.
Ungaria riscă sancțiuni financiare.
