' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Claudiu Cazacu a explicat că România trebuie privită într-un context global în care perioada de decenii de dobânzi în scădere a fost înlocuită de un mediu cu costuri mai mari de finanțare. În paralel, economia mondială trece printr-o transformare structurală determinată de tehnologie, în special de dezvoltarea inteligenței artificiale.
„Dacă vorbim strict pe România, ne uităm bineînțeles la dimensiunile legate de datoria publică de deficit. Traversăm o perioadă globală. Trebuie pusă cumva într-un context mai larg, pentru că am avut parte de ani foarte lungi. Dacă ne uităm la un trend mai larg din 1980, decenii de scădere a dobânzilor", a spus el, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
Potrivit lui, schimbarea mediului de dobânzi se suprapune peste o reașezare structurală a economiei. AI poate genera câștiguri de productivitate, însă beneficiile nu vor fi distribuite uniform, iar modul în care capitalul este alocat se va modifica pe măsură ce ecosistemul tehnologic se extinde.
În opinia sa, Europa pornește cu un dezavantaj important față de SUA în această cursă, inclusiv prin nivelul investițiilor în centre de date. România este, la rândul ei, dependentă de evoluția economiei europene, dar are și propriile dezechilibre fiscale și financiare.
„Lucrurile pot fi rostogolite o perioadă și lucrul acesta s-a întâmplat și se poate întâmpla, dar atunci când piețele decid că nu mai este foarte mult timp, schimbarea de direcție se face foarte brusc", a afirmat acesta.
Claudiu Cazacu a indicat cursul de schimb și costul finanțării datoriei publice drept indicatori importanți ai presiunilor acumulate. În SUA, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani a trecut de 5,2%, după ce depășirea pragului de 5% a reprezentat un nivel urmărit atent de piețe.
„Banii devin mai scumpi, ca să vorbim un pic mai... să jonglăm între zona mai tehnică și zona mai...", subliniazǎ Claudiu Cazacu.
Creșterea costului banilor este cu atât mai relevantă pentru România cu cât o parte semnificativă a datoriei este denominată în valută. Astfel, pe lângă dobânzile mai mari, deprecierea monedelor față de leu poate majora costul rambursării.
„Cu alte cuvinte, ceea ce am adunat deja și trebuie să plătim, devine mai scump pentru că dobânzile cresc, pe măsură ce ele se resetează, și nu doar că devine mai scump din punct de vedere al dobânzii, devine mai scump pentru că România are peste 50% împrumuturi în valută. Este o pondere cu mult peste ce vedem în regiune", mai spune Cazacu.
În economia reală, unul dintre principalele puncte de presiune este industria auto europeană, confruntată cu producători chinezi care dispun de tehnologie, capital și economii de scară. Pentru România, unde industria auto are o contribuție importantă, evoluția acestui sector este relevantă pentru ritmul economiei.
Un alt motor al economiei românești, sectorul IT, trece printr-o ajustare care a început încă înaintea ultimelor valuri de dezvoltare a AI. Claudiu Cazacu a amintit că, după expansiunea foarte rapidă din perioada pandemiei, piața muncii din IT s-a răcit, iar presiunea este resimțită în special de persoanele cu experiență redusă și de cei aflați la început de carieră.
„Erau oameni care treceau în programare venind din cu totul alt domeniu, foarte rapid, și pe venituri, pe salarii foarte mari. Lucrurile s-au corectat, dar mai rapid, cred, decât se așteptau și ei și oricine. Și aceștia au fost piloni importanți pentru economia României", a afirmat acesta.
În ceea ce privește adaptarea României la noua etapă tehnologică, Claudiu Cazacu consideră că țara intră în această perioadă cu un anumit deficit de pregătire, dar vede și capacitatea de adaptare și inovare drept un avantaj.
„Îl găsește, pe scurt, destul de nepregătit, aș spune, dar nu sunt totuși foarte pesimist. Pentru că dacă este ceva ce României au arătat de-a lungul timpului, este abilitatea de a se adapta și de a inova atunci când, efectiv, practic nu se mai poate sau suntem aproape de acel prag", mai spune acesta.
El consideră că dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial mai curajos este importantă într-un moment în care Europa încearcă să atragă capital către startup-uri. Chiar dacă multe proiecte nu vor ajunge la maturitate, câteva companii pot avea evoluții spectaculoase, iar experiența acumulată este relevantă pentru dezvoltarea ecosistemului.
„Dar, fără această tentativă, nu vom acumula experiența antreprenorială. Și deși pare și e destul de înspăimântător, pentru că viitorul e plin de incertitudini, a nu face lucrul acesta mi se pare mai periculos", precizeazǎ Claudiu Cazacu.
În privința economisirii și investițiilor, Cazacu a arătat că tot mai mulți investitori aleg să aloce o parte din economii unor portofolii pe termen lung, inclusiv prin ETF-uri și acțiuni individuale. El a subliniat însă că volatilitatea actuală impune prudență în ceea ce privește orizonturile scurte.
„O opțiune pe care o vedem tot mai mult utilizată și care a dus la efecte directe și pe piața noastră de capital, cu performanță foarte bună a indicilor, și în privința portofoliilor expuse la piețe internaționale, este abordarea de a-i plasa o parte din economii în poziții pe termen lung, în portofolii pe termen lung, care conțin în principal ETF-uri, fonduri care grupează acțiunile dintr-un indice sau dintr-un sector, în afară, sau chiar acțiuni individuale create în niște portofolii grupate", a mai precizat el.
Strategul XTB a insistat și asupra importanței contextului în care sunt făcute investițiile. În opinia sa, interesul pentru piețe este ridicat, dar acesta coexistă cu evaluări care, în anumite cazuri, sunt peste mediile istorice.
În ceea ce privește investițiile masive în inteligență artificială, Cazacu consideră că principala problemă este diferența dintre amploarea capitalului investit și veniturile necesare pentru a justifica aceste investiții. Companiile mari din tehnologie nu mai finanțează dezvoltarea AI doar din profiturile curente, ci recurg și la împrumuturi.
„Nu există piațǎ suficient de mare. O estimare spunea că în 2031 ar fi nevoie de venituri pentru hyperscaleri, pentru cei care investesc în AI, de 6,3 trilioane de dolari. Acest nivel al veniturilor ar fi necesar ca să justifice investițiile pe care să le facem azi și în perioada următoare. Estimările sunt de 1 trilion de dolari pentru anul viitor", mai spune acesta.
Miza este însă una foarte mare pentru companiile care încearcă să ocupe poziții dominante în domeniu. Potrivit lui Cazacu, competiția poate produce câțiva câștigători majori, în timp ce alte companii vor rămâne în urmă.
În același timp, el atrage atenția asupra efectelor sociale ale creșterii productivității prin AI. O parte din optimizare ar putea veni din reducerea costurilor cu forța de muncă, prin diminuarea numărului de angajați, chiar dacă o parte dintre cei rămași ar putea fi mai bine plătiți.
„Poate ai mai puțini angajați, poate că-i plătești mai bine pe cei rămași, dar ai mai puțini. Și atunci avem o amprentă socială majoră", subliniazǎ Claudiu Cazacu.
Cazacu consideră că tranziția tehnologică ar putea aduce beneficii economice pe termen lung, însă viteza schimbării face necesară apariția unor mecanisme noi de protecție și organizare economică. El a dat ca exemplu inclusiv posibilitatea dezvoltării unor sisteme de AI care să monitorizeze alte sisteme de inteligență artificială.
„Vom ajunge la un AI care face lucruri, un altul care monitorizează. Asta e perspectiva mea. Poate se va inventa un alt model, dar cred că vom avea un AI de tip justiție și poliție. Cred că vom avea un AI care va supraveghea alte modele de AI", a mai afirmat el.
În acest context, el consideră că progresul tehnologic este una dintre puținele surse disponibile pentru susținerea creșterii economice într-o perioadă în care datoriile publice cresc, costul capitalului este mai ridicat, iar statele alocă resurse importante și pentru apărare.
„Cred că nu prea avem prea multe opțiuni. A spus Elon Musk, dacă nu merge cu tehnologia, suntem mâncați. Cred că asta ar fi o traducere. Sau afectați. Eufemistică a ceea ce a spus. El se referă la Statele Unite și se referă în primul rând la competiția tehnologică cu China. Dar se referă în același timp și la limita de datorie", a mai precizat el.
Pentru România, ajustarea fiscală se suprapune peste presiunile inflaționiste și peste nevoia de finanțare. Cazacu a explicat că resursele necesare pot proveni din taxe, inflație sau ajustări ale economiei, iar efectele se văd inclusiv în prețurile activelor și în puterea de cumpărare.
În acest context, el recomandă, la nivel de principiu investițional, diversificarea economiilor și păstrarea unei rezerve de lichiditate, mai degrabă decât păstrarea integrală a banilor în numerar pe termen lung.
„Din rezervele pe care le ai să-ți plasezi în diferite locuri pe principiul diversificării și să nu stai cu ei, în afară de suma de rezervă, bineînțeles, să nu stai cu ei cash pentru că, în realitate, în câțiva ani de zile, simți deja că ai pierdut", a afirmat Cazacu.
Pe piața energiei, el vede proiectele de gaze din Marea Neagră ca pe unul dintre factorii care ar putea susține Bursa de Valori București și economia României în anii următori. Producția internă de gaze ar putea schimba poziționarea României în raport cu situația din anii anteriori, cu condiția ca exploatarea să se deruleze fără incidente.
„Unul dintre motoarele de creștere pentru bursa noastră, aș spune eu, plus descoperirea generală a BVB-ului, dar companii care sunt implicate în proiectul de gaze din Marea Neagră au beneficiat. Aceasta este o zonă însorită, aș spune, și o speranță pentru anul viitor, pentru că vom avea o producție de gaze și dacă prețurile rămân mari, există și un beneficiu direct, bineînțeles, pentru acțiunea acelor companii", a afirmat el.
La nivel european, însă, tabloul energetic rămâne complicat. Stocurile de gaze sunt sub nivelurile anterioare, iar gazul are un rol important în echilibrarea producției din surse regenerabile atunci când producția eoliană sau solară este insuficientă.
Cazacu a atras atenția și asupra eventualelor restricții privind exporturile de motorină din SUA, care ar putea afecta sectoare precum construcțiile și agricultura. Dacă prețurile ridicate ale motorinei s-ar menține timp de mai multe luni, efectul s-ar putea transmite în economie și ar putea reduce creșterea PIB.
„Aș presupune că dacă lucrurile se prelungesc chiar la nivelul acesta de prețuri pentru motorină câteva luni de zile, impactul pe economie va fi să se radă acolo niște zecimi de punct procentual, una, două, din creșterea PIB, creșterea de la anul, pentru că anul acesta România se așteaptă o contracție", puncteazǎ acesta.
În pofida presiunilor, el consideră că economia europeană nu trebuie privită exclusiv prin prisma riscurilor, existând semnale de reziliență în sectorul serviciilor. În opinia sa, Europa are însă nevoie de un ritm mai mare de investiții și de dinamism economic.
„Europa a avut și semnale bune pe zona de servicii, relativ mai recent, cu excepția Franței, unde lucrurile arată mai rău. Există o reziliență, Europa nu este cu totul de privit într-o notă foarte pesimistă în întregime, dar e nevoie de mai multă vioiciune și mai mult dinamism", a mai afirmat el.
