Prima ediție a evenimentului Master and MBA Fair organizată recent la București a adus în fața tinerilor români cinci universități din străinătate, interesul fiind ridicat încă din etapa de preregistrare.
Potrivit Anei Maria Costache, expert în educație, formatul evenimentului a fost gândit astfel încât participanții să poată interacționa direct cu reprezentanții universităților, atât în cadrul unui panel de discuții, cât și prin întâlniri individuale.
Accentul a fost pus pe informații concrete legate de eligibilitate, burse, taxe de școlarizare și costuri de trai, adresându-se atât studenților aflați încă la facultate, cât și tinerilor profesioniști interesați de un upgrade de carieră printr-un master sau un executive MBA.
În ceea ce privește CV-ul necesar pentru admitere, universitățile au o abordare diferită față de angajatori, accentul fiind pus pe parcursul academic și pe experiențele acumulate încă din timpul facultății.
„Nu trebuie să fie un CV foarte lung, pentru că orice job recruiter nu are atenția necesară pentru mai multe pagini, ci lucrurile esențiale contează. Tot ce faci pe perioada facultății se cumulează ca experiență, chiar dacă nu ai un job propriu-zis”, a precizat Ana Maria Costache, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Aceasta a subliniat că experiența relevantă nu înseamnă neapărat poziții de conducere, ci implicare activă în proiecte și muncă în echipă.
„Nu trebuie neapărat să ai experiență managerială. Poți să fi lucrat cu anumite echipe, la un proiect cu alți colegi, să fi împărțit taskuri și să fi dezvoltat împreună un proiect. Toate acestea contează ca experiență”, a spus ea.
Una dintre cele mai frecvente întrebări ale studenților vizează schimbarea domeniului la nivel de master, posibilitate limitată în majoritatea sistemelor educaționale occidentale.
„Prima întrebare este dacă pot să facă un master într-un alt domeniu față de licență. Din păcate, eligibilitatea pentru un alt tip de program nu este benefică dacă nu ai terminat licența în același domeniu”, a explicat Ana Maria Costache.
Alte preocupări țin de costuri, testări suplimentare și sprijin financiar.
„A doua întrebare este legată de taxele de școlarizare și costurile de trai. A treia este legată de dosarul de admitere, condițiile de limbă, testările suplimentare, GMAT-ul pentru anumite MBA-uri și existența burselor sau a ajutorului financiar”, a adăugat ea.
În contextul actual, taxele de școlarizare din Europa au rămas relativ stabile. Olanda continuă să fie una dintre cele mai accesibile destinații.
„Olanda nu a crescut foarte mult taxa de școlarizare. În momentul de față, costul unui program de master este de 2.700 de euro”, a afirmat Ana Maria Costache.
În Franța și Marea Britanie, costurile variază semnificativ în funcție de instituție.
„În Franța, taxele încep de la 2.770 de euro pe an și pot urca până la 15.400 de euro. În Marea Britanie, programele de master pornesc de la 12.000 de lire sterline și pot ajunge până la 30.000 de lire pe an”, a spus ea.
Olanda își păstrează poziția de lider în topul preferințelor studenților români, însă apar și alte destinații tot mai căutate.
„Olanda păstrează locul întâi, dar vedem o reorientare către Spania, Italia și Franța. Belgia continuă să atragă foarte mulți studenți români”, a precizat aceasta.
Universitățile din Franța sunt interesate activ de recrutarea tinerilor români, inclusiv datorită performanțelor acestora.
„În proporție de 80%, cei care finalizează un program de licență sau de masterat în Franța rămân acolo și își găsesc un loc de muncă mult mai ușor”, a precizat ea.
Pentru programele de MBA, cerințele diferă în funcție de tipul acestora.
„Nu îți trebuie experiență managerială ca să accesezi un program de MBA. Pentru executive MBA, ai nevoie de experiență managerială de minim 3–5 ani”, a explicat expertul.
La nivel global, cele mai scumpe programe de MBA rămân cele din Statele Unite.
„Cele mai scumpe programe sunt în Ivy League. De exemplu, MIT Sloan School of Management are un MBA de doi ani care ajunge la 274.000–275.000 de dolari, costuri totale”, a spus Ana Maria Costache.
După perioada pandemiei, cererea pentru studii în străinătate este în creștere, susținută și de implicarea părinților.
„Tinerii care au pus pe hold plecarea la studii în pandemie revin acum către dorința de a face un master. Dorința este mult mai mare față de anul trecut”, a afirmat ea.
Această tendință este alimentată și de experiențele internaționale timpurii.
„Am avut tabere la New York, Miami, Los Angeles, Singapore, Malaezia, Japonia. Copiii care au fost cu noi în tabără se întorc acum fie pentru alte tabere, fie pentru a se înscrie la universitate”, a spus Ana Maria Costache.
În pofida contextului economic, bugetele familiilor nu sunt supuse unor presiuni suplimentare semnificative.
„Nu observăm absolut nicio modificare. Universitățile și-au păstrat constant taxa de școlarizare”, a declarat ea.
Mai mult, apar programe accesibile și sprijin financiar.
„Avem o universitate din Germania care a anunțat un MBA la un cost de 3.000 de euro și deja avem cerere pentru acest program”, a precizat expertul.
„Avem mastere în economie, business analytics, data science, inginerie avansată, aviație, tehnologie, hospitality management și inteligență artificială”, a enumerat Ana Maria Costache.
Inteligența artificială domină însă preferințele tinerilor români.
„Inteligența artificială păstrează locul întâi în preferințele tinerilor din România, alături de computer science și informatică”, a mai spus ea.
Pentru anul universitar 2026–2027, taxele rămân în mare parte stabile.
„Universitățile deja au anunțat taxele. Pentru anumite destinații rămân nemodificate, iar pentru altele avem o creștere de aproximativ 1%”, a explicat Ana Maria Costache.
În final, aceasta a atras atenția asupra deciziilor luate superficial, sub influența social media.
„Generația cu care lucrăm nu mai are răbdare și ia decizii în urma unei postări pe social media. Alegerea unui program de studiu poate îți influența întreaga viață”, a concluzionat Ana Maria Costache.
