Reciclarea bateriilor, un subiect ignorat în trecut, a devenit astăzi esențial într-o economie tot mai dependentă de soluțiile verzi. Bateriile au devenit centrul tranziției energetice și tehnologice, iar acest lucru le conferă o importanță strategică, atât din perspectivă ecologică, cât și economică, susține Elena Gașpar Ion, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB), la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la 11.00.
„Este ca și când cineva ar fi redescoperit povestea cu Cenușăreasa și a constatat că Cenușăreasa are o valoare un pic mai mare. Până acum câțiva ani, bateriile nu erau absolut deloc un subiect de discuție pentru nimeni. Însă, pe măsură ce societatea s-a deplasat foarte mult către soluții verzi, acestea implică baterii în proporție covârșitoare. Avem panouri fotovoltaice, avem trotinete, biciclete electrice, totul implică baterii, iar odată cu ele vine și întrebarea: ce facem când își termină viața?”, a declarat Elena Gașpar Ion.
Durata de viață a bateriilor a crescut considerabil, însă reciclarea lor a rămas o provocare majoră, atât din cauza dificultăților tehnice, cât și a proceselor costisitoare de extragere a materialelor rare. În același timp, tocmai aceste dificultăți transformă reciclarea într-o oportunitate economică.
„Este o provocare și o oportunitate în același timp. De ce provocare? Pentru că în momentul în care cineva se hotărăște să investească într-o facilitate de reciclare pentru baterii, trebuie să ia în calcul un minim până la 5 ani de zile, după care începe să vadă efectele acestei investiții. Și de-aia am spus că este și o oportunitate: pentru că materialele recuperate din baterii au o valoare pe piață și pot reintra în economie”, a explicat Elena Gașpar Ion.
Extragerea litiului – material-cheie în bateriile moderne – este un proces dificil și poluant, desfășurat preponderent în țări precum China sau Congo. Prin reciclare, însă, același litiu poate fi obținut cu impact ecologic redus.
„Știm foarte bine că litiul se extrage din țări precum China, Congo și așa mai departe. Este un proces care poluează foarte mult și care este destul de dificil. Prin reciclare, acesta se obține și poate fi reutilizat. De asta spun că este o provocare și o oportunitate în același timp”, a declarat președintele SNRB.
Consumatorii joacă un rol esențial în acest circuit. Ei sunt cei care trebuie să înțeleagă că orice produs care conține baterii nu poate fi aruncat la întâmplare, iar riscurile de utilizare incorectă sunt reale.
„Trendul ne duce către produse verzi, produse cu emisii scăzute. Sigur că produsele astea au și fața nevăzută a monedei. E ca în poveștile cu vrăjitori: tu primești vraja, dar trebuie să fii pregătit să și plătești pentru ea. Plata este reciclarea. Și atunci consumatorul trebuie să fie foarte conștient că absolut orice folosește, care conține baterie, nu trebuie aruncat pur și simplu la gunoi”, a avertizat Elena Gașpar Ion.
O problemă tot mai gravă, în special în mediul urban, este pericolul real generat de încărcarea nesupravegheată a trotinetelor, bicicletelor electrice sau chiar a bateriilor externe.
„O baterie, chiar și o baterie externă pentru telefon pusă la încărcat și lăsată pe o canapea – dacă ea are un defect – ia foc, îți arde canapeaua și cu ea odată casa. Din păcate, focul de la aceste baterii se extinde extrem de repede. Știu că mesajul ăsta poate să panicheze. Nu panichează, pentru că atâta vreme cât punem lucrurile la încărcat și nu plecăm de acasă să le lăsăm, nu se poate întâmpla absolut nimic”, a avertizat Elena Gașpar Ion.
Pentru cazurile în care izbucnește totuși un incendiu, SNRB va lansa o campanie de educare privind metodele corecte de intervenție.
„Avem și sfaturi pentru cei cărora li se întâmplă una de-asta. Adică să nu dea cu stingătorul pe ele, pentru că nu se sting. Cea mai bună variantă este nisip sau apă cu sare”, a adăugat ea.
Europa oferă deja modele de bune practici. Belgia, Franța și Norvegia sunt printre cele mai avansate state în materie de reciclare a bateriilor. Spre exemplu, Belgia are un sistem funcțional de peste trei decenii.
„Belgia ar fi pe primul loc. Ei fac treaba asta de 32 de ani. Și-au dezvoltat absolut toate sistemele, inclusiv ISU-ul de la Bruxelles colaborează activ la educarea populației. Populația înțelege, duce bateriile la punctele de colectare, ele sunt ridicate de acolo, depozitate corespunzător și ajung foarte repede la reciclare. Materiile prime secundare se întorc în fluxul de producție”, a declarat președintele SNRB.
În România, primele investiții concrete în reciclarea bateriilor sunt în curs, unele fiind sprijinite și prin fonduri PNRR. Totul depinde, însă, de viziunea pe termen lung a investitorilor, dar și de volatilitatea pieței materiilor prime secundare.
„La început au investit în linii de reciclare pentru bateriile alcaline, cele obișnuite de telecomandă. Acolo instalația este mai ieftină și profitul se vede mai repede. Acum avem un proiect aprobat prin PNRR pentru reciclarea bateriilor pe Lithium-ion. Așteptăm să fie pus în aplicare. Și încă o intenție în același domeniu. Probabil că anul viitor vom avea două facilități funcționale”, a spus Elena Gașpar Ion.
Profitabilitatea reciclării vine din valorificarea materiilor extrase. Litiul, de exemplu, este cotat la bursa materiilor prime secundare, de unde poate fi vândut sau integrat în alte industrii.
„Profitul este dat de bursa materiilor prime secundare. Sigur că fiind o bursă, ea este fluctuantă. Sunt momente în care, de exemplu, litiul este foarte jos, dar sunt momente în care el este la un preț bun. Dintr-o baterie nu rezultă doar niște substanțe, rezultă și o masă neagră care, dacă are o anumită puritate, poate fi folosită inclusiv pentru a produce îngrășăminte agricole”, a punctat președintele SNRB.
Pentru investitorii care au afaceri în mai multe domenii, reciclarea bateriilor poate genera economii considerabile.
„Dacă și-a făcut instalație de reciclare și are și o fabrică de producere de îngrășăminte, practic pentru el este un profit foarte mare, pentru că economisește banii pe care îi dă pe materiile prime pentru aceste îngrășăminte”, a subliniat ea.
Despre rolul SNRB, Elena Gașpar Ion explică faptul că organizația funcționează în baza principiului „poluatorul plătește”, preluând responsabilitatea de la producătorii care pun baterii pe piață.
„Este ca și când v-aș fi pus acum pe masă o farfurie cu ciulini. Pe scurt, legislația atât cea europeană cât și cea națională prevede că poluatorul plătește. Deci cel care pune pe piață baterii ca atare sau incluse în device-uri, mașini și așa mai departe, este obligat să susțină și sistemul până la colectarea și reciclarea acestor baterii. El poate să o facă în mod individual, asumându-și niște riscuri, sau poate să-și transfere această responsabilitate către o organizație cum este a noastră”, a explicat președintele SNRB.
Organizația este membru în Consiliul Director al structurii paneuropene a sistemelor de reciclare, ceea ce îi permite acces rapid la modificări legislative și bune practici.
„Avem cumva acces la prima mână la foarte multe informații și la modificări legislative pe care le aducem în țară și le transmitem inclusiv către Ministerul Mediului”, a completat ea.
Reciclarea bateriilor nu mai este un moft ecologic, ci o componentă cheie a tranziției verzi. Iar educarea tinerilor și informarea corectă a publicului larg pot accelera schimbarea.
„Și putem face foarte multe lucruri plantând semințe în rândul tinerilor și mai ales în rândul generației care deja folosește tehnologie în fiecare zi”, a încheiat Elena Gașpar Ion.
