Fundația Conservation Carpathia propune un model de ecoturism care combină natura, gastronomia și cultura locală, cu accent pe turism lent, educațional și sustenabil. Munții Făgăraș pot deveni un viitor parc național, dar decizia le aparține comunităților. În paralel, fundația oferă microgranturi pentru afaceri verzi și susține micii producători prin food hub-ul „Roadele Munților”.
La emisiunea Profit Live, difuzată de Prima News, Istvan Szabo, director de dezvoltare afaceri verzi în cadrul Fundației, a explicat cum poate fi transformat turismul din Munții Făgăraș într-un catalizator economic pentru întreaga regiune.
„În cadrul Fundației Conservation Carpathia desfășurăm programul de afaceri verzi prin care avem o atenție specială pe dezvoltarea ecoturismului în zona munților Făgăraș. Noi credem că această bogăție de floră și de faună, tot ceea ce ne dă munții Făgăraș, este o oportunitate de a atrage un anumit profil de turist și de a dezvolta acele programe ecoturistice prin care turistul experimentează frumusețile naturii, animalele sălbatice, mănâncă din bucatele preparate de producători locali din zona munților Făgăraș și, evident, face parte și într-o activitate tip educațională dacă se duce cu ghizii pe care noi i-am pregătit”, a declarat el.
Acest model de turism se diferențiază radical de cel de masă, având la bază o abordare personalizată și autentică. Pachetele propuse sunt gândite ca experiențe imersive, în care turistul interacționează nu doar cu natura, ci și cu comunitățile din Munții Făgăraș, vizitează observatoare de animale și se bucură de gastronomia locală autentică. Carnea de sură de stepă, crescută la ferma de biodiversitate Cobor sau zacusca artizanală sunt doar câteva dintre produsele incluse în aceste trasee.
„Vorbim despre o abordare care începând de anul acesta include componenta culturală, gastronomică pe lângă cea naturală și de a oferi un pachet complex, prin care turiștii să poată interacționa cu comunități locale, atât în partea de nord, cât și în partea de sud a Munților Făgăraș. Să viziteze observatoarele de animale sălbatice pe care le gestionăm, să guste din mâncarea care este pregătită de micii producători”, a explicat Szabo.
O componentă esențială a acestei experiențe este educația. Nu este vorba doar de plimbări în natură, ci de ghidaje conduse de experți, biologi sau specialiști în conservare, care oferă informații detaliate despre flora și fauna din regiune. Turiștii primesc astfel un conținut valoros și se conectează profund cu mediul natural.
„În momentul în care un turist vine să beneficieze de aceste pachete de servicii turistice, ei nu se educă singuri, pachetele vin împreună cu ghizi, care participă la un program de pregătire și oferim această imersiune în natură, bazată foarte mult pe expertiza și experiența Fundației și a colegilor mei care sunt biologi, experți în conservarea naturii. Deci asta înseamnă o componentă de educație în care când se duc colegii mei, se uită după păsările care sunt în zona respectivă, vorbesc despre plantele, despre arborii care sunt în zona unde se desfășoară turul și, la fel, se discută și despre animalele sălbatice care sunt în această zonă”, a mai spus Istvan Szabo.
Un alt subiect esențial atins de reprezentantul Fundației a fost înființarea Parcului Național Munții Făgăraș, o inițiativă pe care Conservation Carpathia o susține, dar care trebuie să pornească din voința comunităților locale.
„Nu Fundația Conservation Carpathia va înființa Parcul Național, ci va fi decizia comunităților din zona Munților Făgăraș. Dacă ne uităm în Europa sau pe alte continente, parcurile naționale, după ce au fost înființate, au devenit motorul dezvoltării economice”, a subliniat Szabo.
El a accentuat că ideea unui parc național nu trebuie privită ca o barieră sau o serie de restricții, ci ca o șansă de dezvoltare economică prin turism sustenabil, investiții în natură și un stil de viață mai bun pentru localnici.
„Un parc național nu este numai pentru restricții, să nu scoată comunitățile din beneficiile pe care le pot oferi, ci creează un context favorabil pentru a dezvolta activități care sunt bazate pe natură, activități care pot fi turistice, care pot atrage investitori”, a explicat el.
Pe lângă ecoturism și protecția naturii, Fundația Conservation Carpathia a lansat și un program de microgranturi pentru micii antreprenori locali, prin Carpathia Fund. Șase afaceri au fost deja finanțate în 2024, iar programul va continua să se extindă.
„Lucrăm cu circa 15-17 comunități care sunt în jurul munților Făgăraș, avem diferite niveluri sau tipuri de activități, avem educație, avem și acest instrument de finanțare care se numește Carpathia Fund. Acum este un program de microgranturi pe care l-am testat și l-am lansat anul trecut, prin care am finanțat șase mici afaceri, patru din zona de sud, două din partea de nord a munților Făgăraș, cu o sumă de circa 5.000 euro, astfel încât aceste afaceri să poată să facă dezvoltare, să devină afaceri care sunt bazate pe natură și prietenoase cu natura”, a precizat Szabo.
Micii producători sunt încurajați să rămână la producția artizanală și să păstreze autenticitatea produselor. În acest sens, fundația a creat și un hub de produse locale – Roadele Munților – care acționează ca intermediar între producători și retaileri sau platforme mari.
„Ceea ce încercăm noi să facem este să le arătăm oportunități. Regulile magazinelor mari sunt foarte stricte. Există reguli de achiziții, reguli de listare, cum se amenajează raftul. Sunt foarte multe elemente care pentru un producător mic, care are, să zicem, 10.000 de borcane de producție pe an, este mult prea complicat și mult prea complex. Ei n-au timp să facă și această parte de logistică, să se asigure că toate produsele au cod de bare și așa mai departe, pentru că ei sunt obișnuiți cu o interacțiune directă cu consumatorii”, a mai spus Szabo.
Prin toate aceste inițiative, Fundația Conservation Carpathia încearcă să demonstreze că natura poate fi protejată fără a exclude dezvoltarea, iar comunitățile locale pot fi parte activă și beneficiari direcți ai acestor procese.
