Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să mențină neschimbate dobânzile la ședința de politică monetară de marți, 8 iulie, în contextul în care inflația va crește accelerat în perioada următoare, după majorarea taxelor pe consum. Scenariul în care banca centrală nu va mai veni în acest an cu nicio tăiere de dobândă este tot mai probabil, cred analiștii.
Consensul analiștilor este că BNR va menține la 6,5% rata dobânzii de politică monetară la ședința din miezul verii. Aceste așteptări existau și înainte de anunțarea măsurilor fiscale ce vor aprinde din nou inflația. Doar că analiștii credeau că banca centrală va reveni la tăieri de dobânzi începând cu august sau din toamnă. Acum acest lucru pare improbabil.
Creșterea TVA (de la 19% la 21% cota generală, de la 9% la 11% cota redus, în timp ce a doua cotă redusă de 5% este eliminată) și creșterea accizelor vor da un nou puseu inflației, în condițiile în care și facturile la energie vor crește puternic, cred economiștii ING Bank, BCR și UniCredit Bank.
„Perspectiva de inflație s-a deteriorat și, pe bază netă, măsurile de consolidare fiscală sunt inflaționiste pe termen scurt. Incertitudinile privind creșterea prețurilor la energie după expirarea plafoanelor guvernamentale de la 1 iulie și creșterile de TVA și accize ar trebui să ducă la amânarea planurilor de a reduce dobânzile în 2026”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Dascălu estimează o creștere de 30% a prețurilor la energie în iulie și ca 60% din creșterea TVA să fie trecută în prețuri, în timp ce creșterea accizei ar urma să fie trecută integral.
Astfel, rata anuală a inflației va urca de la 5,5% la 7,5%-8% în următoarele luni, începând cu august, arată estimările ING Bank. Atât BCR cât și ING văd inflația la 7,5% la finele anului, în timp ce UniCredit estimează inflația aproape de 8% la finele anului.
Inflația ar urma să crească astfel mult peste așteptările analiștilor de acum câteva săptămâni, plasate în jurul a 5%. BCR revizuise de la 3,75 la 4% prognoza pe acest an, în timp ce estimările ING și UniCredit erau de puțin peste 5%.
De asemenea, BNR revizuise în mai prognoza de inflație în creștere de la 3,8%, la 4,6%, scenariu construit fără a lua în calcul eventualele modificări fiscale.
Economiștii vedeau anterior evoluțiilor foarte recente posibile tăieri de dobânzi de 0,5-0,75 puncte procentuale în acest an.
ING precizează că BNR va menține ratele nemodificate până în primul trimestru al anului viitor, câtă vreme economia nu se deteriorează semnificativ.
„Aceasta implică menținerea ratei cheie la 6,50% și menținerea unei abordări prudente a gestionării lichidității. Dincolo de acest punct, în funcție de evoluția decalajului de producție, BNR ar putea chiar lua în considerare luarea unor măsuri preventive pentru a sprijini creșterea - posibil înainte ca presiunile inflaționiste actuale să se diminueze complet din cauza efectelor de bază”, arată economistul ING Ștefan Posea.
Banca olandeză prevede o încetinire severă a economiei în acest an și nu exclude o posibilă recesiune (două trimestre consecutive de scădere a PIB) sau chiar o contracție pe întregul an.
Economiștii UniCredit consideră, de asemenea, că BNR va ține de dobânzi câtă vreme economia nu o ia la vale considerabil.
„Având în vedere incertitudinea fiscală persistentă și inflația peste țintă, vedem o mare probabilitate ca tăierile de rate să fie amânate pentru 2026, cu condiția ca economia să nu subperformeze semnificativ”, arată un raport UniCredit semnat de Anca Negrescu, Iulia Corlănescu și Alexander Ragea.
BCR amintește și de întărirea de facto a politicii monetare începând cu luna mai, după primul tur al alegerilor prezidențiale, când vânzările de valută au dus la dispariția excedentului de lichiditate și la creșterea dobânzilor de pe piața interbancară.
„Este nevoie ca numeroase stele să se alinieze înainte ca BNR să reia reducerea ratelor dobânzilor, iar totul depinde de depășirea incertitudinilor fiscale, ceea ce ar putea reduce presiunile asupra împrumuturilor externe pentru guvern, elibera fonduri UE neutilizate și, în cele din urmă, ar putea duce la un surplus al poziției de lichiditate a sistemului bancar față de BNR”, arată economistul șef al BCR.
