Salariul mediu net a fost de 5.492 de lei în octombrie la nivelul economiei românești, cu 39 de lei peste nivelul din septembrie, respectiv cu 224 de lei (4,3%) peste cel din octombrie 2024. Dinamica anuală a accelerat ușor, de la 4,1% la 4,3%, însă rămâne tendința din acest an de răcire puternică a câștigului nominal, de la rate și de 15% atinse pe parcursul lui 2024.
Pentru salariați problema este însă că inflația se menține deosebit de ridicată și în a doua jumătatea anului curent, cu o rată de 9,8% în octombrie, față de 9,9% în precedentele două luni.
Această inflație nu doar că mănâncă orice creștere nominală, dar duce și la o scădere în termeni reali ale câștigurilor cu 5% în octombrie față de anul precedent. Este a patra lună la rând când dinamica salarială este negativă în termeni reali, ceea ce înseamnă o scădere a puterii de cumpărare.
Inflația a urcat abrupt în iulie, pe fondul creșterii facturilor la energie, iar apoi s-a apropiat de două cifre pe fondul creșterii taxelor de consum. Și inflația de bază, din care sunt eliminate componentele volatile și administrate, se menține ridicată, la 8,1% în octombrie și 8,3% în noiembrie.
Veniturile reale mai mici se văd deja într-o contracție a consumului: vânzările cu amănuntul au scăzut în octombrie cu 4% în termeni anuali, a treia lună de scădere la rând. Corecția din retail vine însă după ani de creștere susținută în 2023 și 2024.
Perioada post pandemică a fost însoțită de o inflație ridicată și persistentă, care între toamna lui 2021 și începutul lui 2023 a fost în mare peste creșterile de salarii. Media națională a dinamicii lefurilor a fost apoi trasă în sus de majorările repetate ale salariilor bugetarilor (în primă fază în învățământ), care au contribuit însă la dezechilibrarea bugetului și la creșterea datoriei publice.
Salariile din administrație atingeau la finele lui 2023 și rate de creștere anuală de 20%, cele din învățământ de aproape 40% în aprilie 2024 și în sănătate de aproape 20% în vara anului trecut.
Economiștii au vorbit în ultimii ani despre alimentarea inflațieii pe canalul creșterilor de venituri peste productivitate. Anul trecut, inclusiv BNR avertiza cu privire la creșterea rapidă a salariilor care ar putea antrena creșterea inflației, iar în 2022 Isărescu vorbea de o spirală salarii-prețuri.
După înghețarea salariilor bugetarilor la începutul acestui an, ratele anuale au început să o ia în jos.
În administrație și învățământ salariile chiar au scăzut în termeni nominali față de anul precedent, cu 2,2%, respectiv 2,6%, în timp e în sănătate au urcat cu 1%. Ajustat însă cu inflația, lefurile au scăzut cu 8% în administrație și sănătate și cu 11,3% în învățământ (unde s-au mai făcut în acest an și modificări la normă).
În industria prelucrătoare, salariul mediu net a urcat cu 6,5% nominal și a scăzut cu 3% în termeni reali. În construcții, salariul mediu net a crescut cu 1,7% nominal și a scăzut cu 7,4% real – o evoluție similară s-a înregistrat și în industria extractivă.
În comerț, creșterea nominală a fost de 7,8%, în timp ce real salariile au scăzut cu 1,8%.
În IT&C salariile au crescut cu 4% nominal și au scăzut cu 5,3% real.
Salariile angajaților hotelurilor și restaurantelor au încasat cu 5,9% mai mult pe medie, nominal, dar venitul real a scăzut cu 3,5%.
Există și domenii de activitate unde majorările de lefuri au bătut inflația: în intermedierile financiare și asigurări salariile au crescut cu 12,2% nominal și cu 2,2% real.
Istoric, scăderea prezentă a veniturilor reale este întrecută ca dinamică în ultimii 15 ani doar de perioada 2010-2011, din vremea guvernului Boc, când lefurile bugetarilor au fost reduse pentru a reduce deficitul bugetar – în sectorul privat, corecția salariilor începuse de mai devreme, din timpul crizei financiare.
Salariile bugetarilor sunt programate să rămână înghețate și anul următor, ca parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, care ar trebui să scadă de la 8,4% în acest an la 6-6,5%.
Cheltuielile rigide (salarii în sectorul public, pensii și plățile de dobânzi) reprezintă 89% din veniturile fiscale și contribuții, potrivit BCR, față de 66% în 2014, ultimul an înaintea unui lung ciclu de relaxare a finanțelor publice. Datoria publică a urcat de la 35% din PIB în 2019 la peste 60% la finele acestui an.
De asemenea, și salariul minim ar putea rămâne înghețat anul viitor.
BCR estimează că astfel veniturile reale vor continua să scadă în prima parte a anului următor. Inflația ar urma să scadă subit din iulie-august, pe fondul unui efect statistic, ceea ce va arăta o imagine mai bună a dinamicii venitului real.
Creșterea economică ar urma însă să fie asigurată mai puțin de consum, de la care se așteaptă o contribuție moderată, și mai mult de investiții, inclusiv cele finanțate din ultimul an al PNRR, cred economiștii ING și BCR.
