Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.
BNR menționează scăderea ratei anuale a inflației de la 2,24% în octombrie la 2,06% în decembrie, sub punctul central al țintei de 2,5% (plus sau minus un punct procentual) și vede o evoluție conform cu prognoza din noiembrie, care arată o inflație anuală de 2,5% la finele lui 2021. Deficitul de cerere – adică o economie care merge sub potențial – ar urma să țină inflația sub control în acest an.
“Consiliul de administrație al BNR consideră că, în condițiile decalajelor de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare”, se arată în comunicatul BNR.
Deși economia a recuperat în trimestrul 3 și a redus scăderea anuală de la 10,3% la 5,7%, dinamica ar fi fost una mai bună la -3,2% dacă anul agricol nu ar fi fost atât de slab. Consumul și investițiile au contribuit la redresarea economiei. Pe de altă parte, menționează BNR, restricțiile impuse în ultima parte a anului, pe fondul creșterii cazurilor de COVID-19, au avut impact asupra creșterii din trimestrul 4, care pare a se menține însă peste așteptări.
Banca centrală menționează și evoluțiile favorabile din piața financiară, cu dobânzile în scădere la titlurile de stat și la credite, pe fondul îmbunătățirii percepției de risc a investitorilor, care au contribuit și la relaxarea condițiilor de lichiditate.
“Diferențialul ratelor dobânzilor de pe piața financiară a contribuit la stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului, în condițiile unei scăderi treptate a acestuia, inclusiv în prima parte a lunii ianuarie 2021”, arată BNR.
Chiar și cu scăderea de vineri dobânda cheie din România rămâne cea mai ridicată din regiune, în condițiile în care inflația nu mai este cea mai mare din Europa Centrală și de Est, așa cum se întâmpla în anii trecuți. Grija BNR pentru un curs de schimb stabil este considerată de analiști ca principalul motiv pentru care diferențialul de dobândă a fost păstrat astfel încât să mențină plasamentele în lei atractive.
“Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, cel puțin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, care să jaloneze coordonatele necesarei consolidări fiscale ce va fi probabil inițiată în acest an, potrivit unor măsuri anunțate recent de Guvern; consolidarea se cere a fi sprijinită de absorbția fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate la nivelul UE”, arată BNR.
Guvernul a decis recent înghețarea unor creșteri de salarii în sectorul bugetar, precum și amânarea unor majorări ale alocațiilor pentru copii. Pe de altă parte, bugetul nu este gata și ținta de deficit de circa 7% din PIB anunțată de premierul Florin Cîțu nu este încă una oficială.
„Incertitudini și riscuri semnificative decurg, de asemenea, din mediul extern, în contextul prelungirii actualului val pandemic și al restricțiilor de mobilitate asociate, de natură să afecteze redresarea economiilor europene, probabil până când campaniile de vaccinare își vor arăta efectele”, arată banca centrală.
Unele țări europene au anunțat recent noi măsuri de restricții, în condițiile în care numărul de cazuri de îmbolnăviri este într-o nouă explozie. Franța a anunțat chiar vineri limitarea circulației populației în intervalul 6-18.
Liberalizarea cu cântec a pieței de energie electrică este menționată de BNR printre sursele de incertitudine, “cu potențiale implicații mai pronunțate asupra dinamicii IPC”. Unii consumatori ar putea să plătească facturi mai mari la curent cu până la un sfert dacă nu semnează noi contracte în piața concurențială sau dacă autoritățile nu găsesc o altă soluție pentru trecerea de la piața reglementată la cea liberă.
Banca centrală mai menționează că menține decizia de a suspenda calendarul ședințelor de politică monetară. Cea mai recentă conferință de presă a BNR, în care a apărut guvernatorul Mugur Isărescu, a fost în februarie 2020.
