Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a declarat, într-un interviu pentru Profit.ro, că majorările salariale și deficitul triplu, în 2016, față de țintă nu repetă scenariul din anii 2007-2008 întrucât contextul economic este diferit. Totodată, spune că ministerul nu are o imagine a modului în care se cheltuiesc banii și că, din acest motiv, va avea loc o prioritizare a investițiilor, dublată de reforma administrației.
Profit: Creează o problemă deficitul bugetar aproape triplu față de țintă, în 2016, produs, în principal, de majorarea cheltuielilor salariale cu efecte și în anii următori?
Anca Dragu: Nu este o prociclicitate de manual pentru că avem un context economic european și mondial diferit. Avem, într-adevăr, țări în care resursele de creștere sunt epuizate, dintr-o lipsă de încredere a mediului de afaceri, pentru că nu s-au făcut reforme și și-au pierdut competitivitatea. România vine în acest context de lichiditate, în care bani sunt pentru investiții, cu un mesaj de încredere și de reforme. Avem semnale că investitorii privați sunt interesați de România.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Profit: Dar poate fi credibil acest mesaj, atâta timp cât, în zona privată, sunt temeri că majorarea cheltuielilor pune semințele unei instabilități fiscale și posibile majorări de impozite pe termen mediu?
A.D.: Cheltuielile crescute nu se duc doar în zona de salarizare. Și, apoi, nu cred că mediul privat își dorește un sector public prost plătit. Avem profilarea până în 2018 și cheltuielile se reduc. În 2017 nu se reduc, dar din 2018 și 2019 se închide deficitul.
Profit: Cum ajunge să scadă deficitul în doi ani?
A.D.: Din creșterea economiei.
Profit: Aveți și un scenariu negativ, în care încetinește creșterea la nivel mondial sau în România? Oricum, creșterile estimate ale PIB sunt revizuite de multe ori.
A.D.: Este o știre pozitivă această îmbunătățire a ratingului de la Moody’s, care se justifică prin faptul că România a făcut eforturi, în ultimii ani, de reducere a vulnerabilității, în condiții de șocuri externe. Cred că în condițiile acestea, în care alte țări au dificultăți în a convinge piețele, România convinge. Creșterea economică pe care România o prognozează în următorii ani este împărtășită și de alte instituții, Comisia Europeană, FMI.
Profit: Și în 2007 aceste instituții estimau creșteri. Ulterior, realitatea a dovedit că s-au înșelat. Dacă apare un scenariu similar?
A.D.: Vorbiți de un scenariu extrem. Nu este corect să comparăm cu anii 2007-2008. Și nu România, ci mediul internațional, pentru că România preia aceste șocuri, este o economie mică și deschisă. Anii aceia au fost de șocuri profunde pe piața financiară, la momentul 2007 lumea a constatat că piețele financiare, care asigurau senzația de bine, aveau mari probleme și au avut loc ajustări care au condus la secarea lichidităților de pe piețele internaționale.
Profit: Guvernul și instituțiile financiare nu întrevăd un astfel de scenariu într-un termen previzibil?
A.D.: Nu am văzut niciun scenariu care să prevadă căderea vreunei piețe. Un scenariu îl faci pe o ipoteză rezonabilă.
Profit: Insist pentru că există și această posibilitate, iar România a majorat cheltuielile exact ca în acei ani.
A.D.: Condițiile sunt cu totul altele. În Uniunea Europeană nu putem stimula cererea internă orice am face, deși BCE promovează o politică de stimulare. Efectele se fac foarte greu simțite. Avem o ecomomie în perioada de ascensiune. În perioada 2007-2008, eram într-un boom necontrolat la nivel mondial cu niște disfuncționalități crescute. Comparația nu convinge.
Profit: Care sunt implicațiile din nerespectarea Medium Term Objective (MTO), care impune deficit de 1,1% în 2016, și când ne întoarcem la ținta pe care ne-o asumasem?
A.D.: Cred că MTO-ul a fost gândit într-un anumit context economic, în care toată lumea începea cât de cât să se dezmorțească din criză. Nu știam cum va arăta ieșirea din criză. În acest moment, ne este clar că ieșirea din criză se face pe baza investițiilor. Ne trebuie aceste investiții împreună cu reforme structurale. În cazul nostru, deficitul structural este atât de mic, 1% din PIB, tocmai pentru că ritmul actual de creștere economică reală este aproape de creșterea potențială. Conceptul de deficit structural spune că, pe măsură ce ești mai aproape de creșterea potențială cu cea reală, deficitul trebuie să fie mai mic. Practic, e un pas înainte față de limita de deficit de 3% din PIB și vine să rafineze acest concept și ne poziționează pe ciclul economic. Ceea ce noi încercăm să facem acum este să împingem creșterea potențială a României, trebuie să facem procesul de convergență. Numai așa putem să creștem veniturile populației.
Profit: Avem nevoie de un deficit mai mare ca să creștem veniturile populației?
A.D.: Nu, dar odată ce avem această creștere potențială mai mare, care este un concept destul de vag, acest potențial se calculează teoretic, care trage creșterea reală. Atunci putem să sperăm la un proces de convergență mai rapid, să ajungem mai repede din urmă media UE.
Profit: Se va face o modificare a modului de salarizare în administrație?
A.D.: Am avut de la bun început această discuție cu majorarea de 10%, dacă să fie la salariul individual sau la fond de salarii. Ne-ar fi plăcut să fie la fondul de salarii, astfel încât instituțiile să aibă posibilitatea să acorde în interior, deși nu știu în ce măsură instituțiile au criteriile de performanță clar stabilite. Este un pas al reformei pe care îl avem în vedere: cine și cum evaluează. Știm deja că nu se fac evaluări la 360 de grade: să se evalueze și șeful. Evaluările din prezent, care nu evaluează și șeful, pierd o mulțime de informații. Nu avem învățare continuă. Pe de o parte, trebuie să ne uităm la pregătirea acestui personal. Apoi, la cum sunt ei selectați. Avem modele în diferite țări de selectare.
Profit: Procesul bugetar nu este transparent , intenționați o reformă în cheltuirea banilor publici?
A.D.: Avem în vedere două domenii. În primul rând, avem în vedere componenta de prioritizare a investițiilor. Unitatea din minister care se ocupă de prioritizarea investițiilor lucrează cu Banca Mondială la rafinarea metodelor de selectare a acestor proiecte, astfel încât să le putem prinde în bugetul de anul următor. Lista trebuie discutată și cu ministerele pentru că sunt deja proiecte deschise la ei, fazarea lor e importantă, dar foarte importantă este selectarea. Trebuie să ne bazăm pe criterii economice, dar și sociale pentru că vorbim de investiții publice.
Profit: Prioritizarea a fost anunțată și pentru bugetul din 2015. De ce s-a blocat?
A.D.: Acestei unități de prioritizare a proiectelor de investiții nu i s-a acordat suficientă atenție. Lucrurile au mers lent în anumite domenii. Vom accelera prioritizarea investițiilor. La pachet vine un mecanism de control al angajamentelor bugetare. În 2016, vom avea o imagine mai bună pe un segment pilot de unități administrative. În acest moment, bugetarea pe angajamente nu a fost posibilă până la apariția acestei platfome, care înseamnă o muncă uriașă. Oamenii din unitate trebuie să știe să o folosească, am început traininguri cu cei din teritoriu.
Profit: E multă risipă, mai ales, în teritoriu pentru că ministerul nu are încă o imagine a ceea ce se întâmplă cu banii pe care îi dă?
A.D.: E adevărat. Acest sistem de monitorizare a fost creat în ultimii ani și acum îl punem în practică, începem să îi învățăm pe oameni să îl folosească. Rolul meu este să fac lucrurile să se întâmple. În acest fel, vom închide ineficiențe clare în folosirea banilor publici. Dacă banii nu ajung în marile proiecte pe care ni le dorim, atunci ajung să fie risipiți pe proiecte mici și cu relevanță redusă pentru societate.
Profit: Cum va evolua datoria publică având în vedere deficitul de aproape 3% din PIB?
A.D.: Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârșitul anului 2015 este de 38,8% din PIB, iar pe termen mediu, 2016 - 2018, se va situa sub 40,5% din PIB. Perspectiva de creștere moderată a datoriei guvernamentale pe termen mediu și de menținere la un nivel sustenabil al acesteia se datorează creșterii economice estimate la o medie anuală de circa 4,3%, menținerii unui curs leu/euro relativ stabil, dar și a unor deficite bugetare de până la 3% din PIB.
Profit: În condițiile în care este de așteptat majorarea ratei de politică monetară, pentru că acum suntem la minime istorice, vedeți un risc pentru datoria publică?
A.D.: Am avut discuții privind implicațiile schimbări politicii monetare a Fed. Efectele nu sunt neapărat unilaterale pentru că este vorba și de datoria existentă în portofoliul unor clienți care au motive să își dorească un rostogolire. România rămâne stabilă. Nu vedem un impact imediat unilateral asupra costurilor datoriei ca urmare a reversării trendului în SUA. Avem politica relaxată a BCE și pe termen mediu e greu de estimat un șoc semnificativ.
