După datele surprinzătoare din T3, economiștii încep să revizuiască în sus estimările privind dinamica economiei României GRAFIC

Produsul intern brut al României a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din acest an, comparativ cu trimestrul precedent. Anterior, PIB stagnase în T2, după o scădere de 0,3% în T1, respectiv una de 1,5% în T4 2025.

În dinamică anuală, produsul intern brut a urcat cu 0,1% în T3, după contracții de 0,2% în T2 și 1,2% în T1.

Estimarea mediană a economiștilor participanți la sondajul Bloomberg era mult mai pesimistă: o creștere trimestrială de 0,5% și un declin anual de 1,2%.

CITEȘTE ȘI Chiria prime pentru birourile din București, ritm aproape dublu de creștere față de media europeană

„Mesajul datelor publicate este clar: economia României a avut o evoluție vizibil peste așteptări în trimestrul al treilea”, notează economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea, care remarcă și că aceasta este cea mai mari creșteri trimestriale din ultimii ani, în afara perioadei de pandemie.

Datele de la Statistică publicate vineri sunt de tip semnal, adică estimări fără detalii care să arate cu cât au contribuit diferitele sectoare ale economiei la această evoluție. Detaliile vor veni în comunicatul din 7 decembrie.

„Sursa acestei creșteri surprinzător de puternice rămâne într-o anumită măsură greu de explicat pentru noi. Indicatorii cu frecvență ridicată au arătat o anumită îmbunătățire în T3 2026, dar nu semnalau un trimestru atât de puternic”, arată Vlad Ioniță, economist la Banca Comercială Română.

Investițiile au fost cel mai probabil motorul acestei creșteri, în contextul efortului de accelerare a proiectelor și de maximizare a absorbției fondurilor PNRR, conchid analiștii. În același timp, consumul privat este posibil să-și fi atenuat contribuția negativă.

„Datele din construcții până în august arată într-adevăr o accelerare, dar nu una excepțional de puternică. Septembrie ar putea indica o creștere mult mai accentuată. Totuși, construcțiile reprezintă doar o parte din formarea brută de capital fix, iar alte tipuri de investiții ar fi putut avea o evoluție deosebit de bună”, adaugă Ioniță.

CITEȘTE ȘI Adevăruri statistice: Salariile românilor cresc mai repede decât cele din UE. Dar taxele pe muncă ne trimit pe ultimul loc la ce îi ajunge salariatului în buzunar. Cât poate cumpăra el prin comparație cu vecinii GRAFIC

Pe partea de producție, un alt sector cu contribuție pozitivă ar putea fi cel agricol.

Datele privind vânzările cu amănuntul, analizate de Profit.ro, arată doar o revenire modestă în trimestrul al treilea, notează Ioniță, în timp ce contribuția negativă a exportului net probabil s-a adâncit, pe fondul creșterii deficitului comercial.

De asemenea, variația stocurilor ar putea avea o contribuție pozitivă semnificativă, însă acesta este greu de evaluat de către economiști.

Industria a scăzut cu 6,2% în termeni anuali în septembrie, peste așteptările analiștilor (care anticipau o contracție de 4%), și va încheia probabil încă un an în recesiune, al patrulea la rând, notează Ciprian Dascălu, economist șef la BCR.

BCR continuă să aștepte o recesiune economică în acest an, dar și-a revizuit prognoza în sus la -0,1%, de la -0,7% anterior. În septembrie, banca revizuia în scădere prognoza de la -0,3% la -0,7%.

„Multe vor depinde de evoluția din ultimul trimestru, însă vedem riscuri moderate în sensul unei creșteri peste prognoza noastră”, adaugă Ioniță.

Pentru anul viitor este menținută estimarea de avans de 2,2%, în condițiile în care consumul ar urma să se redreseze, în timp ce investițiile ar putea continua să aibă o contribuție pozitivă. Totodată, efectul de inerție statistică lăsat de nivelul PIB de la finele acestui an — așa-numitul carry-over — ar urma să contribuie cu +1,6 puncte procentuale la creșterea din 2027, după un efect de -1 punct procentual în 2026.

CITEȘTE ȘI Aproape 100.000 de români au renunțat să cumpere o mașină. Declin major al pieței auto second-hand în acest an, simultan cu piața de mașini noi GRAFICE

Economiștii ING Bank consideră că datele de vineri ale Statisticii reclamă o revizuire în sus a estimării de -0,5% pentru dinamica PIB în acest an. „Stagnarea — sau chiar o creștere marginală — pare plauzibilă”, cred economiștii, care adaugă că vor aștepta detalii din decembrie înainte de a face o revizuire. ING are acum mai multă încredere în prognozapentru 2027 de +2,2%, după ce în ultima perioadă începuse să pară oarecum optimistă.

„Este însă prea devreme pentru a sărbători. Riscurile unei evoluții sub așteptări în trimestrele următoare rămân, mai ales dacă absorbția fondurilor PNRR rămase dezamăgește. Mai departe însă, probabila indexare a salariilor din sectorul public și a pensiilor începând din 2027 ar trebui să ofere un nou sprijin consumului privat”, adaugă economiștii ING Bank.

Din punct de vedere al politicii monetare, datele de azi vor oferi BNR mai mult confort pentru a ține dobânzile ridicate pentru mai multă vreme, în așteptarea scăderii inflației. Ambele bănci văd o posibilă reducere a ratei cheie la ședința din mai.