Cursul de schimb a spart pragul de 5,1 lei/euro, menținut de BNR aproape un an, după ce PSD a ieșit de la guvernare și a inițiat o moțiune de cenzură împreună cu AUR. Cursul a atins un nou maxim istoric de aproape 5,3 lei/euro, dar s-a stabilizat ulterior la 5,22-5,23 lei euro.
„Rămâne incert unde se va situa noua «linie de demarcație» a Băncii Naționale a României”, arată o analiză BCR semnată de economiștii Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță.
Economiștii citează declarațiile purtătorului de cuvânt al BNR, care a arătat că regimul de flotare controlată a cursului nu s-a schimbat și că moneda poate rămâne volatilă în condițiile de incertitudine.
Ei notează și o schimbare în atitudinea BNR, care de regulă prefera să crească dobânzile în piața interbancară, prin intervenții valutare, și să prevină deprecierea bruscă a monedei, care la un moment dat a depășit 3%.
„BNR a fost mai flexibilă față de deprecierea leului în cazul unor factori declanșatori idiosincratici (criză politică), deși de data aceasta a surprins prin amplitudinea sa. În rest, BNR a intervenit pentru a menține leul stabil atunci când slăbirea a fost determinată de șocuri externe (Covid, Ucraina, Iran)”, arată analiștii.
Intervențiile BNR prin vânzarea de valută duc la creșterea ratelor interbancare, în condițiile în care excesul de lichiditate al sectorului bancar se diminuează puternic sau devine deficit, așa cum s-a întâmplat cel mai recent în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale.
BCR arată că dobânzile s-au aliniat în jurul ratei facilității de depozit de 5,5% pe an, dar că în caz de deficit acestea pot urca spre rata cheie de 6,5% pe an.
Chiar cu deprecierea recentă de peste 2%, BCR estimează că leul rămâne în continuare supraevaluat.
„Dintr-o perspectivă macroeconomică, modelele noastre sugerează că moneda națională rămâne oarecum supraevaluată la nivelurile actuale, deși acest decalaj s-a redus semnificativ după corecția recentă. Cu toate acestea, această supraevaluare nu implică neapărat că moneda se va deprecia la aceste niveluri”, arată economiștii.
Analiza trimite la declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu din 24 noiembrie 2025, potrivit cărora leul este supraevaluat cu până la 5% pe baza măsurătorilor ratei efective de schimb valutar, moment la care EURRON se tranzacționa la 4,98.
„Se poate deduce că, la nivelul de 5,1/EUR înregistrat înainte de criza politică, evaluarea BNR privind supraevaluarea leului era similară. În linii mari, aceasta sugerează o valoare justă a leului în jurul valorii de 5,35/EUR. Aceasta nu înseamnă că nu poate depăși sau sub acest nivel”, arată sursa citată.
Evaluările BCR arată un curs supraevaluat cu 5-6% în perioada următoare, după deprecierea recentă, în funcție de referința aleasă.
BNR este de așteptat să fie mai puțin flexibilă în ceea ce privește mișcările valutare, având în vedere propagarea semnificativă a influenței cursului de schimb asupra prețurilor de consum. Orice creștere a cursului de 1% aduce o creștere a ratei inflației de 0,3pp, arată BCR.
BCR vede cursul la 5,25 lei/euro la finele anului curent, ușor peste nivelul actual, și în creștere de la prognoza anterioară de 5,15 lei/euro. La finele lui 2027, cursul ar urma să ajungă la 5,35 lei/euro.
Banca a majorat din nou prognoza de inflație, de la 5,1% la 5,5% la finele acestui an – estimarea era de 3,7% la începutul anului, în condițiile creșterii prețurilor la mărfuri și ale deprecierii recente a leului. Pentru 2027, inflația este estimată la 4% la finele anului.
BNR este așteptată să mențină rata cheie la 6,5% pe an până în mai 2027 – până la episodul curent, BCR vedea posibilă o reducere a ratei cheie la ședința din noiembrie, ultima a acestui an. Rata de referință ar urma să scadă la 5,25% la finele anului viitor.
Creșterea cursului cu 1% adaugă și 0,3 pp la datoria publică, având în vedere îndatorarea în valută.
