Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că Fondul Monetar Internațional (FMI) vine atunci când există o criză valutară și avem rezerve, dar a subliniat că acesta nu este cazul României. El a precizat că țara noastră are nevoie de bani, dar nu de la FMI, pentru că acolo este vorba numai de un schimb de valute.
Mugur Isărescu a fost întrebat dacă există un risc de a ajunge la un împrumut cu Fondul Monetar Internațional.
"Risc există oricând, dar, pentru că am văzut că s-a creat așa o discuție mare cu vine Fondul, un fel de bau-bau pe care l-am mai trăit de câteva ori și ia măsuri mai aspre, Fondul vine când avem o criză valutară și nu avem rezerve. Nu e cazul României. Țara are nevoie de bani, dar nu de bani de la FMI, că acolo e vorba numai de un schimb de valute. Noi le dăm lei în contul nostru de la FMI și ei ne dau bani pentru rezervă valutară, deci valută atunci când nivelul rezervei este scăzut sau când există o criză valutară", a afirmat Mugur Isărescu, arată News.ro
El a precizat că România are nevoie de bani din investiții străine, din fonduri europene.
"Explic tehnic, ca să ieșim dintr-o discuție care nu își are rostul. Țara are nevoie de bani, dar din investiții străine, din fonduri europene, care e bine să fie atrase în mai mare măsură și din împrumuturi pe piețele de capital și aici este riscul cel mare și eventual și o conexie cu Fondul, că dacă credibilitatea noastră pe plan internațional s-ar deteriora într-o asemenea măsură, un acord cu Fondul poate să reducă această credibilitate, dar nu este, nu suntem în situația actuală. În situația actuală avem acord cu Uniunea Europeană. Avem ținte de deficit. Trebuie să le îndeplinim și atunci și rating-ul și credibilitatea țării pot fi menținute fără acord cu Fondul", a transmis guvernatorul BNR.
El a menționat că reprezentanții FMI sunt prezenți constant în țara noastră, dar asta nu înseamnă că va fi realizat un acord.
"Și încă o formulare ca să vă mai tulbur. Fondul să știți că nu vine așa... E chiar prezent aproape săptămânal la noi, că ținem legătura cu ei, Banca Națională are legături permanente cu FMI, schimbăm informații, opinii. Și după câte știți, în primăvară a fost aici și-au spus părerea și probabil că mai vine din nou în primăvară. Asta nu înseamnă că facem un acord de tip stand-by cu ei pentru că nu de acei bani avem nevoie", a mai declarat Mugur Isărescu.
Banca Națională a României și-a revizuit substanțial în sus prognoza pentru finele acestui an, în principal pe fondul creșterii prețului produselor energetice. Inflația ar urma să scadă pe parcursul anului viitor, dar se va păstra pe o traiectorie mai ridicată decât era anticipat anterior. BNR ar putea veni cu scăderi de dobânzi, dacă prognoza se adeverește, explică Isărescu.
BNR vede o rată anuală a inflației de 7,4% la finele lui 2026, față de 6,1% cât estima în raportul din august. Pentru finele lui 2027, valoare prognozată a fost reevaluată în sus cu 0,3 puncte procentuale, la 3,7% pe an.
„Atenție, e vorba de indicele IPC, nu e vorba de explozii de prețuri, cum există tendința să se spună! Prețurile probabil de sărbători vor fi relativ stabile sau vor fi creșteri normale, ca și în anii precedenți”, spune Isărescu.
În octombrie, rata inflației a urcat la 6,9% pe an, de la 6,6% în septembrie, 6,2% în august, după ce coborâse de la 8,2% în iulie și 10,4% în iunie, pe fondul unui efect de bază.
La creșterea recentă a inflației au mai contribuit scumpirea produselor energetice, seceta, și deprecierea leului, mai arată Isărescu în prezentarea sa.
Revizuirea în sus a ratei inflației vine ca urmare a scumpirii prețurilor produselor energetice, explică guvernatorul, care adaugă însă că prețurile ar putea înregistra și o scădere.
„Există tensiuni geopolitice reintensificate, deci au fost toate motivele să facem această revizuire și are un impact și asupra inflației de bază, că se duce prețul la energie în toate părțile”, spune Isărescu.
„În general, însă, mediul extern putem spune că este mai nefavorabil în prezent, așa cum îl vedem. Este marcat de șocuri energetice neanticipate, asociate conflictului din Orientul Mijlociu și de perspectiva de normalizare graduală a prețurilor”, adaugă guvernatorul.
Prognoza ia în calcul un preț al petrolului Brent de aproape 100 de dolari pe baril la finele acestui an. În prezent, prețul este de circa 92 de dolari/barilul, după ce la finele lunii octombrie se apropiase de 120 dolari/barilul.
Din revizuirea în sus cu 1,3 puncte procentuale a prognozei pentru finele lui 2026, combustibilii explică 0,8 pp, energia electrică și gazele 0,3 pp, iar inflația de bază 0,5 pp, în timp ce prețurile volatile ale legumelor, fructelor și ouălor au o contribuție de -0,2 pp.
Pe tot anul 2026, scumpirea combustibililor contribuie 1,9 pp la inflația de 7,4%, în timp ce pentru anul viitor este anticipată o contribuție de 0,1 pp la inflația de 3,7%.
Isărescu remarcă scăderea consumului în acest an, contrabalansată însă parțial de creșterea investițiilor. „De fapt, acesta a fost și modelul de a evita, ca prin majorările de impozite, care au fost necesare pentru corecția bugetară, să avem o cădere economică mai accentuată. Ne-am bazat pe efectul pozitiv al investițiilor și el există. Și mai există și potențial de contrabalansare”, adaugă guvernatorul.
Rata inflației de bază CORE2 ajustat este prognozată să coboare de la 8,5% la finele lui 2025 la 6,1% la finele acestui an, față de 5,4% cât era estimat anterior.
„Inflația de bază sau CORE2 ajustat, cea pe care putem să o influențăm, a scăzut și din partea efectului statistic, dar și pentru că acționează deficitul de cerere, deși se vede mai puțin”, spune Isărescu.
Pentru perioada următoare, traiectoria mai ridicată a inflației de bază este însă determinată de prețurile mai mari la energie și unele materii prime agroalimentare, precum și de transmiterea în prețuri a episodului recent de depreciere a leului.
În 2027, inflația de bază este așteptată să coboare la 3,7%, față de 3,1% cât era estimat anterior.
Isărescu mai spune că, deși deficitul de cerere este estimat acum mai redus decât anterior, acesta rămâne amplu, ceea ce nu a permis o înăsprire a politicii monetare, chiar dacă inflația a fost ridicată.
„Pentru o mișcare eventual marginală, că nici nu eram siguri de ea, pentru că evoluția prețului depinde atât de mult de factorii de partea ofertei și în special de prețul energiei”, spune Isărescu.
Dacă inflația va evolua pe traiectoria prognozată, Isărescu spune că anul următor dobânzile ar putea scădea.
„Cel mai optimist scenariu este că scade inflația după prognoza asta. Și bineînțeles că prin primăvară nu avem încotro, să zic așa, micșorăm și noi dobânzile, nu?”, spune Isărescu.
Analiștii văd o potențială scădere a dobânzii în ședința de politică monetară din luna mai a anului următor. Rata cheie se află la nivelul de 6,5% începând cu august 2024.
























