“În legătură cu fermitatea politicii monetare... suntem între ciocan și nicovală. Unii ne-au acuzat că nu am fost foarte fermi, alții că am dat la început de an cu capul ca berbecul în creșterea economică prin majorări de dobândă. În contextul dat, credem că reacția noastră a fost proporțională cu riscurile care ne amenință și că va da roade”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la dezbaterea despre evoluția inflației din Comisia Economică a Senatului, unde a venit însoțit de întreg Consiliul de Administrație al băncii centrale.
Isărescu a arătat că nu împărtășește viziunile celor care cred că evoluția cursului se va duce “la niveluri pe care nu pot să le pronunț”, dar că împărtășește mai multe îngrijorări în condițiile în care conduita politicii fiscale va rămâne problematică.
“Avem îngrijorările noastre, sunt cele care apar și în raportul FMI”, a spus Isărescu, precizând că, dacă politica monetară nu va fi ajutată de politica fiscală, în condițiile unor presiuni inflaționiste, BNR nu are altă soluție decât să majoreze și mai mult ratele dobânzilor.
Președintele Comisiei Economice, Florin Cîțu, a încercat să “traducă” spusele guvernatorului: “cu alte cuvinte, dacă deficitul bugetar nu se reduce, inflația va crește și presiunea dumneavoastră pe creștere dobânzi va crește”.
Isărescu a menționat că împărtășește îngrijorările Fondului Monetar Internațional: “Daca politica fiscală nu ajută politica monetară, întărirea politicii monetare ar putea să fie singura alternativă.”
Guvernatorul BNR a explicat că, până acum, dobânda de politică monetară a fost ținută sub nivelul ratei inflației, așa fiind peste tot în Europa, iar majorările recente erau de așteptat. “Măsurile de întărire se prefigurau, erau legate de o normalizare a ratelor de dobândă de pe piață. Istoric, în ultimii 10 ani, am avut coridor de variație mare, susținând stabilitatea cursului de schimb, și am început prin a îngusta acest coridor înainte de a crește ratele dobânzilor. Am încercat să ținem sub control economia fără a o brusca. Lucru pe care l-aș propune și pentru perioada următoare dacă lucrurile ar rămane sub control... dar nu mereu ce îți dorești se și îndeplinește.”
BNR a crescut dobânda cheie în două rânduri, de la 1,75% la 2,25%, la începutul anului pentru a combate inflația în creștere (4,7% în februarie), dar au existat critici că este prea puțin. Isărescu admite că poate ar fi fost mai bine să acționeze mai devreme, însă spune că, pe finalul anului trecut, BNR a preferat să reducă coridorul simetric din jurul ratei cheie.
BNR se așteaptă ca rata lunară a inflației din martie să fie similară celei din februarie, de 0,3%, și ca inflația să vină “încet-încet în jos”, spre finalul anului. Isărescu se așteaptă ca inflația lunară din martie să fie similară nivelului de 0,3% înregistrat în februarie, ceea ce înseamnă că rata anuală se va situa undeva sub 5%.
În prognoza sa, BNR estima un vârf al inflației de 5,1%, după care o scădere spre 3,5% la finele anului, în limita superioară a intervalului de variație.
Următoarea ședință de politică monetară a BNR va fi la 4 aprilie.
