Strategia Industrială a României 2023-2027 a fost publicată în transparență decizională, anunță Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT). Documentul prezintă câteva obiective generale și specifice, enumeră strategii mai vechi elaborate de alte ministere și punctează indicatori importanți din anii anteriori.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
”Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat în dezbatere publică Proiectul Strategiei Industriale a României, pentru perioada 2023 – 2027. Documentul programatic are dublu scop, respectiv definirea viziunii naționale asupra politicii industriale, prin raportare la contextul european și internațional și propunerea de intervenții de sprijin pentru sectorul industrial, ca urmare a procesului de adaptare al acestuia la dubla tranziție, digitală și verde”, precizează ministerul.
CITEȘTE ȘI CONFIRMARE DOCUMENT Unii bugetari nu primesc majorarea de 5% din ianuarieTotodată, planul de acțiune al strategiei propune priorități și acțiuni care să răspundă schimbărilor structurale din domenii precum: tehnologii avansate, inteligență artificială sau industrie 4.0. Prin urmare, Strategia industrială a României reunește măsurile și răspunsurile pe care autoritățile cu responsabilități și atribuții cu impact asupra industriei naționale le pot adopta pentru a răspunde amenințărilor sau oportunităților identificate în document, scrie News.ro.
”Prin această strategie, MEAT trebuie să ghideze transformarea industriei României în următorii 5 ani printr-un proces de retehnologizare, adaptare la procesele de digitalizare și de tranziție la o economie verde și sustenabilă. Scopul strategiei este cel de dezvoltare a unui sistem industrial eficient, competitiv și orientat spre viitor, prin retehnologizare și inovație, contribuind astfel la dezvoltarea economică și prosperitatea țării”, mai arată ministerul.
Ministerul Economiei subliniază că pentru elaborarea acestei strategii a consultat principalele organizații și asociații de profil din țară, dintre care: Alro SA, Asociația Constructorilor de Automobile din România – ACAROM, Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR, Asociația Producătorilor de Țevi din România, Azomureș, Azur SA, Brenntag SRL, Chimcomplex SA, Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții – PATROMAT, Liberty Steel Galati, Patronatul din Industria Cimentului și Altor Produse Minerale pentru Construcții din România – CIROM, ROMCHIMICA – Asociația Companiilor Chimice din Romania, Saint Gobain, Societatea Română de Metalurgie, Tenaris Silcotub, Uniunea Producătorilor de Oțel din România – UNIROMSIDER, Uniunea Romana a Producătorilor de Cosmetice și Detergenți – RUCODEM.
”Astfel, documentul a fost îmbunătățit grație contribuțiilor aduse de acestea în cadrul procesului de elaborare”, arată Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Persoanele și entitățile interesate pot consulta proiectul publicat pe site-ul ministerului și pot transmite propuneri, sugestii și opinii privind proiectul de act normativ, în termen de 10 zile de la data publicării.
Obiectivele Strategiei
Obiectivul general 1 al Strategiei Industriale a României se concentrează pe modernizarea industriei prin adoptarea unei abordări multidimensionale. Aceasta include tehnologizarea avansată, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și competitivitatea în toate ramurile industriale și eficientizarea produselor și proceselor prin reducerea consumului de resurse și a impactului asupra mediului. De asemenea, obiectivul include promovarea inovației sustenabile, accelerând tranzițiile verzi și digitale și adoptând principii de durabilitate. Accentul pe trecerea la economia circulară subliniază necesitatea unei abordări care să minimizeze deșeurile și să maximizeze utilizarea resurselor, în scopul unui viitor mai sustenabil și ecologic pentru industria românească.
Obiectivul general 2 al Strategiei Industriale a României se axează pe consolidarea poziției țării pe piața internațională, punând accent pe două direcții principale. În primul rând, se urmărește creșterea volumului exporturilor industriale, prin îmbunătățirea calității și diversificarea produselor românești, explorând noi piețe și capitalizând pe sectoarele existente. În al doilea rând, se vizează creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare, adaptându-le la provocările globale și regionale, și îmbunătățind capacitatea de a răspunde rapid și eficient la schimbările din mediul de afaceri internațional. Această abordare duală vizează nu doar extinderea exporturilor, ci și asigurarea unei baze solide pentru stabilitatea și adaptabilitatea industriei românești în context global.
CITEȘTE ȘI FOTO - CEO-ul TAROM, abia numit, a și demisionat. Interimarul - specialist în vânzare vopseaObiectivul general 3 al Strategiei Industriale a României se concentrează pe sprijinirea creării de locuri de muncă de înaltă calitate și pe calificarea forței de muncă. Acest obiectiv implică dezvoltarea de programe educaționale și de formare profesională care să răspundă nevoilor industriei moderne, punând accent pe competențe digitale și tehnologice, precum și pe principiile sustenabilității. De asemenea, se urmărește atragerea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată și promovarea antreprenorialului, pentru a crea un mediu propice inovației și dezvoltării economice durabile. Prin aceste inițiative, se dorește asigurarea unei forțe de muncă bine pregătite, capabilă să susțină și să contribuie la creșterea industriei românești și să se adapteze ușor multiplelor provocări create de tranziția industrială.
Obiectivul general 4 al Strategiei Industriale a României se concentrează pe facilitarea accesului la finanțare pentru companiile din sectorul industrial. Acest obiectiv este crucial pentru a asigura resursele necesare dezvoltării și inovării în industrie. Prin implementarea de măsuri și programe care sprijină accesul la capital, se urmărește stimularea creșterii economice, sprijinirea investițiilor în tehnologii noi și sustenabile, și încurajarea dezvoltării antreprenoriale.
Această abordare include nu doar facilitarea accesului la finanțări tradiționale, cum ar fi creditele bancare și investițiile de capital, dar și promovarea finanțărilor alternative, precum capitalul de risc, fondurile de investiții și programele de finanțare europeană. Înlesnirea accesului la finanțare va permite companiilor din industrie să investească în modernizare, să adopte tehnologii noi, să crească eficiența operațională și să dezvolte produse și servicii inovatoare. Aceasta va contribui la creșterea competitivității industriei românești pe piața internațională și la promovarea unei dezvoltări economice durabile.
Obiectivul general 5 vizează sprijinirea și consolidarea potențialului competitiv al sectoarelor industriale energo-intensive. Acest obiectiv este esențial în contextul creșterii prețurilor la energie și a necesității de a menține competitivitatea acestor sectoare esențiale. O serie de acțiuni specifice sunt planificate pentru a susține aceste sectoare, inclusiv oferirea de avantaje fiscale pentru investitorii interesați să investească în companii industriale energointensive și oferirea de garanții de stat pentru instrumente financiare destinate susținerii sectorului industrial. Această abordare include și măsuri compensatorii concepute pentru a atenua efectele negative ale creșterii prețurilor la energie și pentru a ajuta aceste companii să mențină o poziție competitivă pe piață.
În plus, strategia prevede crearea unui cadru favorabil pentru atragerea de investiții în sectorul industrial energointensiv, cu accent pe inovare și eficiență energetică și susținerea cercetării și producției de cipuri și semiconductori, esențiale în domeniul microelectronicii, și de investiții în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice, cum ar fi bateriile. Aceste măsuri sunt menite să stimuleze creșterea economică, să promoveze tehnologii sustenabile și să asigure o tranziție echitabilă către o economie verde, fără a compromite capacitatea de producție și competitivitatea industriei românești. Implementarea acestor acțiuni va contribui la reziliența sectorului industrial energointensiv și la adaptarea sa la schimbările din mediul economic și energetic global.
Obiectivul general 6 este axat pe consolidarea și modernizarea cadrului de politici de sprijin pentru dezvoltarea sectorului industrial. Acest obiectiv include acțiuni strategice cum ar fi extinderea ponderii naționale a lanțurilor valorice în sectoare considerate strategice și de înaltă tehnologie pentru economia românească, ce presupune identificarea și promovarea sectoarelor cu potențial ridicat de creștere și inovație, cum ar fi tehnologia avansată, industria digitală și sectoarele sustenabile, cu scopul de a amplifica impactul lor asupra economiei naționale.
CITEȘTE ȘI Boeing îndeamnă companiile aeriene să inspecteze noile avioane 737 MAX pentru un posibil șurub slăbit în sistemul de control al cârmeiDe asemenea, obiectivul include operaționalizarea Comitetului Interministerial pentru Competitivitate (CIC), o inițiativă esențială pentru coordonarea implementării Planului de Gestionare a Tranziției Industriale. CIC va colabora strâns cu parteneri instituționali relevanți, inclusiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), Ministerul Educației și Ministerul Muncii, pentru a asigura o abordare integrată și eficientă în implementarea strategiilor industriale și acțiunea corelată cu celelalte strategii relevante și programele aferente.
Strategia industrială pentru Europa subliniază faptul că industria trebuie să declanșeze schimbări ca să răspundă nevoii dublei tranziții: neutralitatea climatică și digitalizarea proceselor. Scopul acestei strategii este cel de obținere a unei autonomii industriale a continentului european prin reducerea dependenței de alte state în ce privește: materiale și tehnologii critice, alimente, infrastructură, securitate și alte domenii strategice. Dubla tranziție - ecologică și digitală - va afecta toate segmentele economiei, ale societății și ale industriei. Va fi nevoie de noi tehnologii și investiții în inovare pentru crearea de noi produse, servicii, piețe și modele de afaceri. De aici, vor apărea noi tipuri de locuri de muncă care necesită competențe inexistente astăzi care să faciliteze trecerea de la producția liniară la economia circulară.
Piața mondială a principalelor tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete fabricate în masă se va tripla până în 2030, ajungând la o valoare anuală de aproximativ 600 de miliarde euro. Valoarea ecosistemului Uniunii Europene axat pe tehnologiile cu zero emisii nete a fost de peste 100 de miliarde euro în 2021, dublă față de 2020. Principalele sectoare industriale europene, în special industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi industriile îngrășămintelor, oțelului și cimentului, au fost grav afectate de criza energetică. Pentru a rămâne competitive și circulare și ași atinge în același timp obiectivele de decarbonizare și de reducere la zero a poluării, aceste industrii au nevoie de acces la tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum baterii, pompe de căldură, panouri solare, electrolizoare, pile de combustie, turbine eoliene și sisteme de captare și stocare a dioxidului de carbon.
În comparație cu anul 2007, al intrării României în Uniunea Europeană, cu anul 2008, când s-a declanșat criza mondială a datoriilor suverane, cu anul 2012, când efectele crizei financiare au început să se atenueze, poziția României s-a îmbunătățit substanțial în anul 2020, primul an pandemiei de COVID-19 îndeosebi în sectoarele produselor electronice, al mașinilor și echipamentelor diverse și al vehiculelor rutiere. Performanțe ridicate s-au înregistrat și în sectoarele textilelor, îmbrăcămintei și produselor din piele, ori în cele ale produselor chimice și farmaceutice și al produselor din cauciuc și mase plastice. Sectorul industriei alimentare, al băuturilor și produselor din tutun are cel mai mic procent de integrare dintre toate sectoarele, maximul de 13,1% fiind atins în anul 2014. Aceste sectoare, care sunt și cele care conțin cea mai mare proporție de importuri în exporturile lor, reprezintă punctul forte al industriei României, care necesită în continuare sprijin pentru creșterea capacității de adaptare la condițiile tot mai competitive ale piețelor internaționale, prin inovare, tehnologii performante și personal calificat.
La ora actuală economia UE se confruntă cu uriașe provocări datorate a 2 ani de pandemie Covid 19. Doar în 2020, PIB-ul European a scăzut cu 6,3% în timp ce 60% dintre IMM-uri au raportat scăderi ale cifrei de afaceri ceea ace a condus la pierderea a 1,4 milioane locuri de muncă. În plus, războiul ruso-ucrainean va adăuga o presiune suplimentară asupra lanțurilor de valoare industriale, în special în ceea ce privește costurile cu energie și pierderea unor nișe de piață.
CITEȘTE ȘI Donald Trump, considerat neeligibil pentru președinție într-un al doilea stat americanCriza curentă nu a făcut decât să evidențieze problema de durată a dependenței lanțurilor de furnizori europene, unde 137 produse in ecosisteme industrial sensibile sunt dependențe de furnizori terți, în special în relație cu China.
În acest sens, Strategia Industrială revizuită a UE (2021) și-a propus redresarea economică rezilientă bazată pe dubla tranziție (verde și digital) în cadrul a 14 ecosisteme industriale, ceea ce va conduce la o autonomie crescută a unor lanțuri de valoare strategice. De menționat este rolul clusterelor drept generatori ai lanțurilor de valoare industriale bazate pe inovare și internaționalizare. În ceea ce privește România, conform Eurostat, în luna aprilie 2020 – luna cea mai afectată de criză - producția industrială a României a scăzut cu 9,4% în domeniul electronicii (față de -7,5% Germania și -6,2 UE) , 34,5% în domeniul producției de mobilă (față de -8% Germania și -35,5% UE), 57,8% în domeniul textil (față de -13,5% Germania și 22,4 % UE) și 73,4% în domeniul automotive (față de -76,1% Germania și -74,7% UE).
România a avut cea mai mare scădere a exporturilor de bunuri în luna aprilie 2020 din întreaga Uniune Europeană ( -40,2% față de martie 2020, conform Eurostat).
Sectorul industrial al României însuma 79.152 de întreprinderi active în anul 2022, în creștere cu 1,5% față de anul 2021, dintre care aproape 78.000 erau în industria prelucrătoare. În total, în industrie lucrau 1.100.669 de persoane, în scădere cu 3,5% față de anul precedent, care reprezentau 23,5% din persoanele ocupate în întreaga economie.
Numărul întreprinderilor a crescut constant în ultimii ani în majoritatea sectoarelor, cu excepția celui al calculatoarelor, produselor electronice și optice, de la circa 1.000 la jumătatea deceniului trecut, la aproximativ 780 în ultimii ani.
Sectoarele industriei cu un nivel tehnologic scăzut și mediu (industria alimentară, a textilelor, îmbrăcămintei și încălțămintei, produselor din lemn și mobilă ori de construcții metalice și produse din metal) dețin peste 60% din numărul total al întreprinderilor și aproximativ 44% din numărul total de personal. Mărimea medie a întreprinderilor s-a înjumătățit între 2005 și 2022, de la 31 la 14. Cele mai mari întreprinderi activează în industria tutunului, a prelucrării petrolului și în industria vehiculelor rutiere (între 260 și 300 de persoane), urmate de cele din industria chimică, a echipamentelor electrice și în industria metalurgică (între 70 și 80 de persoane).
Investițiile în active corporale din industria extractivă și prelucrătoare au ajuns în anul 2021 la 8,8 miliarde euro, sub vârful de 9,2 miliarde euro din anul 2019 și cu circa 14% peste nivelul din anul 2020.
Rata investițiilor din industria extractivă și prelucrătoare, calculată ca raport între valoarea investițiilor corporale și valoarea adăugată brută, a fost în anul 2021 de 31,7%, în scădere cu 2,6 pp față de anul 2020, respectiv 5,4 pp comparativ cu anul 2019. Pe sectoare industriale, cu câteva excepții, rata investițiilor din ultimii cinci ani este sub media perioadei 2008-2017.