Oficialul a subliniat că economia zonei euro rămâne rezilientă, însă ritmul de creștere a încetinit, în contextul noilor șocuri pe partea de ofertă generate de conflict.
Creșterea prețurilor energiei și incertitudinea ridicată afectează direct atât inflația, cât și activitatea economică, având în vedere dependența ridicată a regiunii de importurile energetice, scrie News.ro.
Potrivit lui Yannis Stournaras, situația actuală este mai dificilă decât în 2022, deoarece presiunile inflaționiste apar într-un context de creștere economică deja slăbită, condiții financiare mai stricte și spațiu fiscal limitat, ceea ce face economiile mai vulnerabile.
Deși până acum nu s-au observat efecte semnificative ale scumpirii energiei asupra inflației, riscurile rămân pe termen mediu, în special dacă infrastructura energetică va fi afectată sau dacă incertitudinea va reduce investițiile.
Reprezentantul Băncii Centrale Europene a precizat că răspunsul politicii monetare va depinde de intensitatea și durata șocului. Dacă impactul va fi temporar și fără efecte secundare majore, nu va fi necesară o ajustare a politicii monetare.
În schimb, o abatere semnificativă și persistentă a inflației de la ținta stabilită ar putea impune măsuri mai ferme din partea Băncii Centrale Europene pentru a limita efectele de propagare în economie.
Inflația din zona euro a urcat la 3%, în timp ce creșterea economică aproape a stagnat
Inflația din zona euro a accelerat la 3% în aprilie, iar economia regiunii a crescut cu doar 0,1% în primul trimestru, pe fondul impactului războiului cu Iranul asupra energiei și activității economice, transmite CNBC.
Datele preliminare publicate de Eurostat arată o creștere semnificativă a prețurilor față de nivelul de 2,6% înregistrat în martie, în principal din cauza energiei, unde costurile au urcat cu 10,9%, comparativ cu 5,1% în luna precedentă.
Rata inflației a depășit astfel ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, punând presiune asupra decidenților de politică monetară, care sunt așteptați să mențină dobânda de referință la 2% în următoarea ședință.
În același timp, inflația de bază, care exclude alimentele și energia, a scăzut ușor la 2,2% în aprilie, sugerând că efectele secundare ale inflației nu s-au propagat încă în economie.
Blocada din Strâmtoarea Ormuz continuă să afecteze aprovizionarea cu petrol și gaze, amplificând presiunile asupra economiilor europene și contribuind la creșterea costurilor pentru companii și consumatori.
Economiștii avertizează asupra riscului de "stagflație", caracterizată prin creștere economică slabă și inflație ridicată, într-un context de incertitudine globală și tensiuni geopolitice.
În acest context, Morgan Stanley consideră că banca centrală ar putea evita majorarea dobânzilor pe termen scurt, pentru a nu afecta și mai mult activitatea economică, subliniind că evoluțiile viitoare vor depinde în mare măsură de deciziile BCE și de dinamica conflictului din Orientul Mijlociu.
